Dodon și Usatîi vor să bage Moldova în mizeria din Uniunea Vamală
13 Mai 2015 14:15
După cum se vorbește în ultimul timp, liderul socialiștilor Igor Dodon și președintele așa-numitei formațiuni ”Partidul Nostru”, sau cum i se mai zice – Partidul lor, Renato Usatîi au bătut palma și cu girul și în special cu banii Moscovei sunt deciși să deturneze parcursul european al Republicii Moldova și să ne bage în mizeria din Uniunea Vamală controlată de Moscova.
Cei doi se pare că s-au înțeles la Moscova să se sprijine reciproc la alegerile locale din acest an, iar Usatîi a decis chiar să se întoarcă în Republica Moldova după ce a fugit ca un tâlhar în ajunul scrutinului parlamentar din 30 noiembrie. Despre relațiile lui Dodon cu anumite cercuri de interese de la Kremlin care au drept scop destabilizarea situației în Republica Moldova se cunoaște demult, la fel ca despre prietenia lui Usatîi cu cercurile mafiote ruse. Cei doi au primit comanda ”distrugeți” și sunt deciși să facă totul pentru a-și atinge scopul. Inclusiv să verse sânge și să ajungă la război, așa cum s-a întâmplat în Ucraina. Lor le-a fost pusă la dispoziția toată mașina propagandistică rusă, iar unele surse susțin și fonduri nelimitate.
Scandalul legat de situația din sistemul bancar care a fost amplificat de Dodon demonstează încă o dată acest fapt. Acesta a Indus panică în societate, a provocat ajiotaj în rândul oamenilor care de frică s-au dus să-și scoată bani idin bănci și să-I schimbe în valută. Acest lucru a dus la devalorizarea leului și la majorarea prețurilor. Ceea ce de fapt a și urmărit Dodon. În plus, se adeverește că nici pe de parte nu este vorba de un milliard de dolari așa cum trâmbița acesta, iar problemele de la Banca de Economii se trag încă de prin anii 2007-2009 atunci când”mascota” socialiștilor Zinaida Greceanîi era în funcția de prim-vicepremier și apoi prim-ministru, iar Dodon era primul eu adjunct. Mai multe documente arată că și cei doi ”s-au înfruptat” e la Banca de Economii, ca acum să încerce să tulbure apele
Rusia își dorește să mențină Republica Moldova în sfera sa de influență, iar mai nou, având în vedere tendințele de integrare europeană ale Ucrainei, încearcă să creeze un teatru militar și la vestul acesteia, pentru a stopa acest proces.
Dodon și Usatîi se folosesc de nostalgia unor moldoveni după perioada sovietică și colhozuri, și, cel mai grav, bagă frica în moldoveni despre consecințele integrării europene și faptul că aceștia nu vor mai putea munci la Moscova. Mai mult, surse avizate susțin că ei chiar promovează la Moscova ca moldovenii să fie alungați sau să li se pună interdicție de a munci în Rusia, ca întorși acasă să fie înrăiți pe actuala guvernare și să-i voteze pe socialiști. Se pare că la fel Dodon a procedat și în cazul embargourilor pentru produsele moldovenești.
În același timp, cei doi fac din Uniunea Vamală un adevărat Eldorado, că aproape și se crează impresia că dacă ajungi la poarta Kremlinului poți strânge mană cerească. Ei însă nu vorbesc despre adevărata situație din Rusia și problemele economce cu care se confruntă. Sau nu vă amintiți de rafturile goale și cozile din magazinele de la Moscova din această iarnă? Rusia a tăiat finanțarea și pentru regiunea separatistă transnistreană pe care a susținut-o încă din anii 90. Cine poate să creadă că Putin va dezlega punga pentru a-i susține pe moldoveni?
Dodon și Usatîi ne-au umplut capul despre sprijinul frățesc pe care este gata să ni-l acorde Federația Rusă. Dar cifrele vorbesc de la sine. În ultimii cinci ani Republica Moldova a beneficiat de asistență de peste 2,3 miliarde de euro!  Numai Uniunea Europeană a acordat aproximativ 700 de milioane de euro pentru drumuri, educaţie, sănătate, agricultură şi altele. Banca Europeană de Investiţii a acordat circa 384 mil. de euro, Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare – aproape 316, iar Banca Mondială – peste 216 mil. de euro.
Guvernul SUA este un alt finanţator de top al Moldovei, cu peste 292 de milioane de euro la realizarea proiectelor de anvergură. România finanţează astăzi în Moldova proiecte de stat în valoare de peste 104 milioane de euro. Japonia a acordat Moldovei, peste 61 de milioane de euro, iar Suedia – în jur de 44 de milioane de euro.
Potrivit datelor Cancelariei de Stat, Federaţia Rusă a acordat Republicii Moldova în ultimii cinci ani doar ajutoare umanitare în caz de secetă sau inundaţii. Mai mult, după cum spuneam mai sus, confruntându-se cu propriile probleme financiare, Rusia a sistat finanțarea și pentru Transnistria.
Ne rămâne doar să presupunem ce ar fi rămas din Republica Moldova dacă nu primea cele 2,3 miliarde de euro și să ne întrebăm cine ne este prieten și cine ... nu.
Dacă e să vorbim despre cum trăiesc oamenii în Uniunea Vamală și cum o duc cei din UE, spre exemplu, salariul mediu în Rusia în anul 2013 a fost de ceva mai mult de 600 de euro, iar în celelalte state membre ale Uniunii Vamale Belarus și Kazahstan era în jur de 400 de euro. Având în vedere inflația, în prezent acestea sunt și mai mici. De cealaltă parte, în majoritatea statelor membre ale UE, salariul mediu depășește cu mult o mie de euro, în unele state ajungând și la 5.000. În Estonia, stat care a făcut partea din Uniunea Sovietică, la fel ca Republica Moldova, salariul mediul depășea 800 de euro.
Dodon și adepții săi vorbesc despre riscurile economice care ne pasc odată cu apropierea de UE. Dar haideți să facem din nou apel la cifre: Piața UE este cea mai mare piața din lume, cea mai prosperă și stabilă, care acoperă 500 milioane consumatori și un PIB de aproape 13 triliarde de euro în 2012), care reprezintă aproximativ a cincea parte a PIBului internațional, în comparație cu piața Uniunii Vamale cu 170 milioane consumatori și un PIB de 1,4 triliarde de euro. PIB-ul UE la paritatea puterii de cumpărare este de aproape șase ori mai mare ca cea a Uniunii Euroasiatice. Și ne punem întrebarea cine ar putea să cumpere mai multe mere și vin moldovenesc – consumatorii din Uniunea Vamală sau cei din Uniunea Europeană?
În plus, nu trebuie să uităm că Republica Moldova are semnat un Acord de comerț liber cu statele CSI, adică inclusiv cu Rusia, Belarus și Kazahstan. Faptul că Rusia a impus anumite embargouri nu este o problemă economică, ci una politică. În plus, aderarea la Uniunea Vamală ar rezulta în necesitatea ajustării tarifelor externe la nivelul tarifar aplicat în cadrul UV, ceea ce ar duce la creșterea tarifelor externe și reducerea competitivității.
Și apoi, haideți să ne punem o întrebare și mai simplă: ce fel de Uniune Vamală dacă nu avem hotar direct cu aceasta? Sau credeți că cei 400 de metri de ieșire la mare pe la gurile Dunării ne pot asigura tot comerțul extern?

Este clar că Uniunea Vamală, unde vor să ne ducă Dodon și Usatîi, nu este decât o bulă de săpun, care este gata să se spargă cu prima ocazie, mai ales că atât Belarusul cât și Kazahstanul și-au arătat în nenumărate rânduri nemulțumirea. Scopul celor doi nu este să dezvolte Republica Moldova. Ei pur și simplu îndeplinesc ordine în calitatea lor de mercenari care luptă împotriva propriei țări. Istoria însă a arătat cum sfârșesc trădătorii. 

Comentarii: 0  
 
TAGURI