Este cel mai spectaculos proces care a avut loc vreodată în Vietnam și are legătură cu una dintre cele mai mari fraude bancare din istorie, potrivit BBC. Un dezvoltator imobiliar a primit pedeapsa cu moartea, după ce a obținut în mod fraudulos împrumuturi de zeci de miliarde de dolari de la una dintre cele mai mari bănci din Vietnam.
Cifrele despre care se discută sunt amețitoare. Truong My Lan este acuzată că a luat împrumuturi de 44 de miliarde de dolari de la Saigon Commercial Bank. Procurorii spun că 27 de miliarde nu vor mai putea fi recuperate niciodată.
Cazul implică 2.700 de martori, 10 procurori de stat și aproximativ 200 de avocați. Probele strânse în 104 cutii cântăresc în total șase tone. 85 de persoane sunt acuzate în acest caz, împreună cu Lan, care neagă toate acuzațiile. Ea și alte 13 persoane riscă pedeapsa cu moartea.
Între timp, Lan a fost condamnată la moarte de tribunalul din Ho Chi Minh City.
„Nu a mai fost niciodată un proces public ca acesta, cred, în era comunistă”, a spus David Brown, un fost oficial al departamentului de stat american care cunoaște bine Vietnamul. „Cu siguranță nu a mai fost nimic atât de important.”
Procesul este, până acum, cel mai dramatic capitol al campaniei anti-corupție, poreclită „Cuptorul arzător”, condusă de Secretarul-General al Partidului Comunist, Nguyen Phu Trong.
Campania a produs deja mai multe „victime” de rang înalt: doi președinți și doi vicepremieri au fost nevoiți să își dea demisia, iar sute de oficiali au fost sancționați sau trimiși la închisoare. Acum, una dintre cele mai bogate femei din Vietnam ar putea să li se alăture.
Truong My Lan se trage dintr-o familie sino-vietnameză din Ho Chi Minh City, fostul Saigon. Orașul a fost de mult timp motorul comercial al economiei vietnameze, încă din zilele în care era capitala anti-comunistă a Vietnamului de Sud și are o mare comunitate de etnici chinezi.
Lan a început ca vânzătoare în piață, unde vindea produse cosmetice cu mama ei, dar a început să cumpere pământuri și proprietăți după ce Partidul Comunist a inițiat o perioadă de reforme economice, cunoscută drept Doi Moi, în 1986. Până în anii ’90, Lan deținea deja un portofoliu mare de hoteluri și restaurante.
Cu toate că Vietnamul este cunoscut în străinătate pentru sectorul său de producție, care este într-o creștere rapidă și concurează cu cel al Chinei, cei mai mulți vietnamezi înstăriți și-au câștigat averea din dezvoltarea și specularea proprietăților.
Toate pământurile sunt deținute oficial de stat în Vietnam. Pentru a avea acces la ele este nevoie de cele mai multe ori să ai relații personale cu oficiali de stat. Corupția a înflorit odată cu economia și a devenit endemică.
În 2011, Lan devenise o figură cunoscută în lumea afacerilor din Ho Chi Minh și a primit permisiunea de a fuziona trei bănci mai mici și amenințate de faliment într-o entitate mai mare: Saigon Commercial Bank.
Legea în Vietnam nu permite niciunei persoane să dețină mai mult de 5% din acțiunile unei bănci. Procurorii spun că Lan controla peste 90% din bancă prin intermediul a sute de companii fantomă și zeci de intermediari.
Lan este acuzată că s-a folosit de această putere pentru a numi personal managerii bănci, cărora le comanda apoi să aprobe sute de împrumuturi pentru rețeaua de companii fantomă pe care o controla.
Sumele împrumutate de Lan prin acest sistem reprezentau 93% din toate împrumuturile acordate de bancă.
Pe o perioadă de trei ani, începând din februarie 2019, Lan i-a ordonat șoferului ei să retragă 108 trilioane de dongi vietnamezi (peste 4 miliarde de dolari) în bani cash de la bancă și să îi depoziteze în subsolul casei sale.
O cantitate așa de mare de bani cash ar fi cântărit cel puțin două tone. Lan este acuzată și că a oferit sume de bani foarte generoase sub formă de mită pentru a se asigura că împrumuturile pe care le accesa treceau neobservate. Un fost inspector-șef al băncii centrale ar fi luat o mită de 5 milioane de dolari și ar putea primi o pedeapsă cu închisoare pe viață.
„Ceea ce Nguyen Phy Trong și aliații săi din partid încearcă să facă este să redobândească controlul asupra Saigonului sau cel puțin să îl împiedice să scape” de tot de sub controlul partidului comunist, potrivit lui Brown.
„Până în 2016, partidul din Hanoi a lăsat în mare parte mafia sino-vietnameză să conducă locul. Făceau toate zgomotele potrivite pe care liderii locali comuniști trebuie să le facă, dar în același timp mulgeau orașul de o bună parte din banii care se făceau acolo.
” O creștere economică rapidă în Vietnam înseamnă automat și mai multă corupție. Iar dacă lupți prea mult împotriva corupției riști să întrerupi o mare parte din activitatea economică. Deja există plângeri că birocrația a încetinit, pe măsură ce oficialii se feresc tot mai mult de a lua decizii care i-ar putea implica în cazuri de corupție.
„Acesta este paradoxul”, a spus Le Hong Hiep, șeful Programului de Studii Vietnameze al Institutului Yusof Ishak din Singapore. „Modelul lor de dezvoltare s-a bazat mult timp pe practici corupte. Corupția a fost uleiul care a ținut în funcțiune mașinăria.
Dacă opresc uleiul, lucrurile s-ar putea să nu mai meargă.”