Pe 5 februarie, trei dintre aceștia au fost nevoiți să răspundă unor întrebări specifice: unul a fost întrebat dacă este posibil să pleci în vacanță cu doar 700 de euro, altul a explicat de ce își ține economiile de peste 100.000 de lei „acasă la mama”, iar al treilea a fost întrebat de ce a acceptat să facă parte dintr-o Comisie de concurs care a evaluat un subaltern, transmite DemocracyMD cu referire la Europalibera.org.
În cadrul interviurilor, membrii Comisiei Vetting, compusă din trei experți moldoveni și trei internaționali, pun întrebări de clarificare judecătorilor, după ce au avut un schimb de corespondență cu aceștia pe parcursul câtorva luni.
În luna februarie, Comisia a audiat un total de 17 magistrați rămași la Curtea de Apel Centru (fosta Curte de Apel Chișinău). Doi dintre aceștia au fost audiați de două ori pentru a aduna suficiente informații.
Președintele interimar al instanței, Ghenadie Mîra, a primit deja un rezultat favorabil după evaluarea efectuată de o Comisie similară (Comisia Pre-Vetting). Alți 21 de judecători ai Curții de Apel Centru și-au dat demisia în mai 2024 pentru a evita procesul de evaluare.
Alexandru Spoială: Un posibil conflict de interese și „o lecție de viață”
Alexandru Spoială a fost audiat, la propria sa solicitare, în mare parte cu ușile închise, procedură permisă pentru protejarea datelor sensibile. Comisia Vetting a explicat că discuțiile au vizat aspecte de integritate etică legate de participarea judecătorului în decizii care au dus la condamnarea Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
În partea publică a audierii, care a durat 15 minute, experții au întrebat de ce judecătorul a făcut parte din Comisia de admitere a Institutului Național al Justiției și nu s-a abținut, deși unul dintre candidați era grefierul său.
Judecătorul Spoială a răspuns că, după o consultare cu colegii săi, a considerat că nu erau motive pentru abținere. El a explicat că evaluarea probei scrise a fost realizată de un program de calculator, iar la interviul oral, a acordat note mai mari altor candidați decât grefierului său, demonstrând astfel că nu l-a favorizat. În plus, Spoială a menționat că grefierul nu a reușit să intre în institut în acel an.
La finalul audierii, judecătorul a afirmat că procesul de vetting a fost pentru el „o lecție de viață” pe care a învățat-o. El a menționat că în perioada de corespondență cu Comisia nu a luat concediu, continuând să examineze dosare și să lucreze la răspunsuri.
„S-a făcut o muncă enormă”, a concluzionat Spoială.
Silvia Cecan: O potențială greșeală în calcule și o foaie de odihnă de 700 de euro
Audierea Silviei Cecan a avut loc parțial cu ușile închise, însă în cadrul sesiunii publice, membrii Comisiei au ridicat o problemă legată de o discrepanță între veniturile și cheltuielile judecătoarei.
Conform informațiilor furnizate chiar de Silvia Cecan, Comisia a identificat o diferență de 690.000 de lei între cheltuieli și venituri pe o perioadă de șase ani.
Cu toate acestea, Silvia Cecan a precizat în timpul audierilor că aceste calcule erau greșite, iar unele informații furnizate inițial conțineau erori din cauza faptului că le-a adunat într-un termen restrâns, fără a avea toate datele necesare.
Un exemplu menționat de judecătoare a fost legat de studiile fiicei sale în străinătate. Ea a explicat că taxa de școlarizare de 910 euro pentru primul an (2016) a fost plătită de tatăl fiicei sale, iar ea a achitat aceeași sumă pentru anul următor. Împreună, cei doi părinți au contribuit cu până la 200 de euro pe lună pentru întreținerea fiicei. În cele din urmă, fiica a renunțat la studii, iar Silvia Cecan a spus că una dintre cauze a fost și lipsa fondurilor pentru a o sprijini.
Un alt exemplu discutat în cadrul audierii a fost legat de cheltuielile din 2017, când Comisia a estimat că judecătoarea a cheltuit cu 23.000 de lei mai mult decât a câștigat. Cecan a clarificat că o sumă de peste 13.000 de lei (circa 700 de euro), care i-a fost inclusă la cheltuieli, a fost de fapt achitată de persoana cu care și-a petrecut vacanța. Întrebată dacă suma era suficientă pentru două persoane, judecătoarea a răspuns că aceasta ar fi fost costul vacanței și că nu a avut alte cheltuieli suplimentare.
De asemenea, Silvia Cecan a solicitat ca jumătate din suma rambursată pentru un împrumut luat de partenerul său în martie 2020, cu câteva luni înainte de a se muta împreună, să fie scoasă din cheltuielile din acel an. Partenerul împrumutase 280.000 de lei pentru achiziționarea unui automobil de model Audi Q7.
„Nu am fost implicată în această achiziție și consider corect ca doar rambursările de credit din luna iulie să fie incluse”, a spus Cecan.
În final, judecătoarea a asigurat Comisia că a răspuns sincer și a exprimat speranța ca procesul să se încheie într-un mod „corect”.
Ala Malîi: Bani gheață păstrați „la mama acasă” și o decizie contra jurnaliștilor anulată la CEDO
La audierea Alei Malîi, Comisia Vetting a semnalat o posibilă discrepanță între veniturile și cheltuielile judecătoarei, fiind descoperite cheltuieli de aproximativ 700.000 de lei mai mari decât veniturile, pe parcursul a cinci ani.
În 2013, diferența era de peste 100.000 de lei, însă judecătoarea a contestat această cifră, explicând că au fost incluse cheltuieli din 2014, an în care familia sa a achiziționat o casă în Durlești.
Cecea ce reprezenta o parte din banii folosiți pentru imobilul respectiv, 130.000 de lei, provenea din economiile soțului ei obținute din vânzarea unei companii în 2005. Judecătoarea a adăugat că acești bani au fost păstrați în numerar și depozitați la mama sa, care locuiește la țară, pentru a nu fi folosiți în alte scopuri.
„Știm că, dacă avem un ban, unii membri ai familiei pot să-l folosească, dar aveam încredere că la mama mea vor fi în siguranță până când voi avea nevoie de ei cu adevărat”, a spus Ala Malîi.
Mai mult, judecătoarea a explicat că o sursă constantă de venit pentru familia sa a fost activitatea soțului, care cumpăra și revindea mașini, în conformitate cu o practică răspândită în Moldova. Un exemplu dat de Ala Malîi a fost achiziționarea unui Chevrolet Captiva în 2015, după vânzarea unui Hyundai Santa Fe.
Referitor la activitatea sa profesională, Comisia a întrebat-o de ce nu s-a abținut într-o serie de dosare în care figura ca administrator de insolvabilitate al unei cunoscute, soția unui coleg al soțului. Ala Malîi a explicat că femeia respectivă era doar o cunoștință și că a mers o singură dată împreună cu ea la tratament.
De asemenea, judecătoarea a precizat că administratorii de insolvabilitate nu sunt participanți cu drepturi depline într-un proces și că acea femeie nu a fost prezentă la ședințele de judecată. Ala Malîi a adăugat că, după ce Comisia Vetting a ridicat această problemă, a încercat de două ori să formuleze o cerere de abținere, însă judecătorii au considerat că nu erau suficiente motive pentru a se abține.
Într-un alt episod, Comisia a întrebat-o despre o decizie împotriva jurnaliștilor RISE Moldova, într-un proces de defăimare inițiat de Partidul Socialiștilor. Ala Malîi făcea parte din completul de judecată al Curții de Apel care a confirmat decizia instanței de fond, obligând jurnaliștii să publice dezmințiri referitoare la o investigație privind finanțarea partidului. După ce jurnaliștii au depus plângere la CEDO, agentul guvernamental moldovean a cerut instanței supreme revizuirea cazului. În urma revizuirii, judecătorii CSJ au anulat decizia, dar nu au constatat încălcarea dreptului la libertatea de exprimare.
Ala Malîi a explicat că decizia ei și a colegilor săi a fost conformă cu legislația în vigoare la acea vreme, subliniind că articolul respectiv conținea mai multe opinii decât fapte concrete și de aceea a fost considerat defăimător. Judecătoarea a precizat că CEDO nu a criticat atât decizia sa, cât decizia CSJ după revizuire.
La finalul audierii, Ala Malîi a exprimat speranța că va beneficia de o evaluare obiectivă, care să țină cont de „realitatea socială” din Moldova. Zece zile mai târziu, când Comisia a anunțat o nouă audiere completă, judecătoarea a refuzat să participe.
De obicei, judecătorii sunt audiați de trei membri ai Comisiei Vetting, dar, în cazul în care aceștia nu ajung la un consens, o audiere suplimentară cu toți cei șase membri este organizată.
Ce urmează
După audierea fiecărui judecător, membrii Comisiei Vetting promit să ia o decizie în termen restrâns.
Până la data de 26 februarie, Comisia nu emisese încă nicio hotărâre în privința judecătorilor Curții de Apel Centru, deși primele audieri au avut loc pe 4 februarie.
Concluziile Comisiei Vetting sunt analizate apoi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care poate fie să le aprobe, fie să solicite o verificare suplimentară. Dacă un judecător primește un aviz negativ din partea Comisiei Vetting, CSM îl poate demite și îi poate interzice să activeze în sistem timp de până la 7 ani. Aceste decizii pot fi contestate la CSJ.
În afară de judecătorii Curții de Apel Centru, Comisia Vetting trebuie să evalueze încă opt judecători de la Curțile de Apel Nord și Sud. După aceasta, Comisia va începe evaluarea judecătorilor instanțelor de fond care au ocupat funcții de conducere începând cu 2017.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!