Calitatea apei și starea infrastructurii de mediu ridică probleme în mai multe localități din Republica Moldova. Monitorizări efectuate în raioanele Râșcani, Anenii Noi, Criuleni și Strășeni au evidențiat depășiri ale unor indicatori de calitate a apei, dar și riscuri asociate lipsei sistemelor centralizate de canalizare și gestionării necorespunzătoare a apelor pluviale.
În comuna Văratic, raionul Râșcani, aproximativ 90% dintre locuitori sunt conectați la sistemul centralizat de alimentare cu apă, care deservește 760 de gospodării. Apa este captată din sonde arteziene, însă localitatea nu dispune de un sistem centralizat de canalizare, iar gospodăriile folosesc în principal fose septice și latrine.
Analizele apei din apeduct au arătat că aceasta corespunde cerințelor microbiologice. Nu au fost depistate bacterii E. coli, enterococi intestinali sau bacterii coliforme, iar valorile pH-ului, sulfaților, fierului, nitraților și clorurilor s-au încadrat în limitele admise.
O problemă a fost însă identificată în cazul amoniului, a cărui concentrație a ajuns la 2,34 mg/l, față de limita de 0,5 mg/l. Totodată, duritatea totală a apei a fost de 3,2 dH, sub valoarea minimă indicată de 5 dH.
Experta în sănătate publică Luminița Suveică avertizează că apa care nu corespunde normelor de igienă nu ar trebui utilizată pentru consum și poate fi destinată mai degrabă unor scopuri tehnice. Potrivit acesteia, consumul îndelungat al apei neconforme poate avea efecte asupra sănătății.
În aceeași localitate a fost evaluată și starea râului Ciuhur. Monitorii au identificat riscuri de poluare provenite din gospodării și activități agricole, deșeuri depozitate pe maluri, eroziunea terenurilor, colmatarea albiei și reducerea debitului în perioadele secetoase.
Expertul de mediu Ilia Trombițchi atrage atenția că scăderea nivelului și încetinirea curgerii apei pot afecta ecosistemul râului. În perioadele calde, apa se încălzește mai rapid, iar cantitatea de oxigen din apă scade, ceea ce poate afecta peștii și alte organisme acvatice.
Reducerea debitului poate avea consecințe și asupra disponibilității apei pentru irigații, adăparea animalelor și stingerea incendiilor, precum și asupra nivelului apei din fântânile din localitățile apropiate.
Printre măsurile recomandate se numără plantarea arborilor și arbuștilor pe maluri, combaterea eroziunii terenurilor agricole, curățarea sectoarelor colmatate și a izvoarelor, precum și verificarea barajelor, iazurilor și captărilor de apă.
Nitrați de până la 250 mg/l în fântânile din Dubăsarii Vechi
Probleme legate de calitatea apei au fost identificate și în Delacău, raionul Anenii Noi, și Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni.
În Delacău, aproximativ 70% dintre locuitori folosesc apa din fântâni și izvoare, iar circa 30% dintre gospodării au sisteme individuale de alimentare. Satul nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apă și nici de canalizare cu stație de epurare.
Testele preliminare au indicat un pH de 6,56 în cazul unui izvor și de 6,21 în apa dintr-o fântână, ultima valoare fiind sub limita stabilită.
În Dubăsarii Vechi, aproximativ 80% dintre gospodării sunt conectate la rețeaua centralizată de alimentare cu apă, însă localitatea nu dispune de o stație de epurare.
Au fost verificate mai multe surse, inclusiv izvoare din zona Stânca, fântâni publice, apa din rețeaua centralizată, apa filtrată în gospodării și apa comercializată.
Cele mai mari probleme au fost constatate la fântânile publice, unde concentrația nitraților a variat între 50 și 250 mg/l. În izvoarele din zona Stânca, valorile au fost cuprinse între 25 și 35 mg/l.
Apa din sistemul centralizat a prezentat, în general, indicatori stabili și în limitele admise, iar parametrii cei mai buni au fost înregistrați în cazul apei filtrate și al celei comercializate.
Luminița Suveică avertizează că fierberea apei nu elimină nitrații și recomandă verificarea periodică a apei din fântâni, în special primăvara și toamna, dar și după ploi abundente sau inundații.
În cazul depășirii normelor, apa nu trebuie consumată, iar autoritățile trebuie să asigure populației acces la surse sigure de apă potabilă, în special în școli și grădinițe.
Lipsa canalizării, un risc pentru apele subterane
Atât Delacău, cât și Dubăsarii Vechi se confruntă cu lipsa sistemelor centralizate de canalizare și a stațiilor de epurare. În aceste condiții, multe gospodării utilizează fose septice și latrine.
Dacă acestea nu sunt construite și întreținute corespunzător, apele uzate se pot infiltra în sol și pot ajunge în pânza freatică, afectând calitatea apei din fântâni.
Specialista în proiectarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă Natalia Ciobanu-Chetrari consideră că o soluție eficientă ar fi conectarea localităților la sisteme centralizate de canalizare. Pentru satele mici ar putea fi luată în calcul și construirea unor stații de epurare comune pentru mai multe localități.
Rigolă colmatată și risc de inundații la Saca
În Saca, comuna Ghelăuza, raionul Strășeni, monitorizarea a vizat infrastructura de evacuare a apelor pluviale.
Rigola din localitate este în mare parte colmatată cu resturi vegetale și materiale naturale, ceea ce îi reduce capacitatea de a prelua apa în timpul ploilor.
Deși în ultimii ani nu au fost raportate gospodării afectate, în anumite sectoare rigola este colmatată aproape până la nivelul terenurilor și pășunilor. În cazul unor precipitații abundente, există riscul inundării gospodăriilor, grădinilor, subsolurilor și drumurilor.
Totodată, apa poate provoca eroziuni și poate transporta impurități de pe străzi și din gospodării către fântânile de mică adâncime.
Printre măsurile recomandate se numără curățarea rigolei de nămol, crengi și deșeuri, întreținerea podețelor, consolidarea zonelor afectate de eroziune și amenajarea unor sectoare pentru reținerea nisipului și solului.
Monitorizarea a inclus și evaluarea gestionării deșeurilor, a spațiilor verzi și pădurilor, precum și a modului în care politicile de mediu sunt aplicate la nivel local.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!