În cadrul reuniunii inaugurale a Comitetului consultativ mixt Republica Moldova- Comitetul European al Regiunilor, primara orașului Drochia, vicepreședintă a CALM, a vorbit despre lecțiile învățate din reforma administrației publice în statele membre ale UE și în alte țări asociate.
„Este un subiect pe care Republica Moldova nu îl privește din exterior, ca pe experiența altora. Îl trăim, chiar în aceste luni, în fiecare sat și oraș al țării.”
Nina Cereteu a explicat că Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) nu se opune reformei administrației publice locale.
„Dimpotrivă — de mai bine de un deceniu cerem constant și documentat o reformă reală a sistemului nostru administrativ: desființarea raioanelor în forma lor actuală, descentralizare fiscală veritabilă, regionalizare, municipalizarea centrelor urbane, autonomie financiară garantată prin lege. Amalgamarea voluntară a fost mereu, pentru noi, un instrument legitim, alături de altele. Ceea ce contestăm nu este necesitatea reformei. Este metoda prin care, astăzi, ea este impusă”, a subliniat aleasa locală.
Primara a scos în evidență faptul că o reformă care schimbă temelia democrației locale — felul în care cetățeanul își alege și își păstrează propria administrație — nu poate avea legitimitate și nu poate reuși fără dialog instituțional real cu structura care reprezintă autoritățile locale.
„Nu ca o consultare bifată formal, ci ca parteneriat autentic, de la concepție până la implementare. O asociație reprezentativă precum CALM nu este un obstacol în calea reformei. Este garanția ei de legitimitate, de coerență și, în cele din urmă, de reușită. Acolo unde acest dialog lipsește, reforma nu se construiește — se impune. Iar ce se impune fără consimțământ nu rezistă în timp.”
Nina Cereteu a enumerat principalele probleme pe care CALM le-a semnalat, documentat, autorităților naționale și partenerilor noștri europeni.
„În primul rând, absența unui cadru legal clar și stabil: reforma avansează fără o Concepție aprobată de Guvern sau de Parlament, cu termene-limită impuse administrativ, iar din această vară se aplică deja o „amalgamare normativă” fără o lege în vigoare care s-o susțină.
În al doilea rând, absența unui consens real: consultări organizate uneori fără participarea autorității locale alese, referendumuri locale respinse de Comisia Electorală Centrală chiar atunci când comunitățile au cerut să se pronunțe ele însele.
În al treilea rând, presiuni documentate asupra aleșilor locali — administrative, financiare, uneori personale — pentru a obține decizii de amalgamare într-un termen imposibil de scurt pentru o decizie de o asemenea greutate istorică pentru o comunitate.
În al patrulea rând, promisiuni financiare neacoperite bugetar: stimulentele anunțate public nu au, până astăzi, o garanție bugetară certă și verificabilă, în timp ce deciziile pe care ar trebui să le motiveze sunt deja ireversibile.”
Potrivit vicepreședintei CALM, consecința acestor patru probleme este un singur risc major: divizarea. Divizarea primarilor între ei. Divizarea comunităților. Divizarea societății moldovenești, chiar în anul în care avem nevoie de cea mai mare unitate posibilă pe drumul european.
„Și pentru că suntem, astăzi, într-o sesiune despre lecții învățate, permiteți-mi să amintesc trei dintre ele. Georgia, în 2006, a desființat nivelul local de autoguvernare în numele modernizării — și democrația locală a fost prima instituție care s-a prăbușit. Letonia a trecut prin valuri succesive de amalgamare, iar Congresul acestei instituții a constatat, în 2020, încălcări ale dreptului comunităților de a fi consultate real. Norvegia, în schimb, a avut curajul, în 2024, să revină asupra unor fuziuni pe care experiența le-a arătat nefuncționale. Lecția comună nu este dacă reforma teritorială este necesară. Este că metoda decide dacă reforma slujește cetățeanul sau doar bifează un indicator statistic.”
Aleasa locală a solicitat sprijin pentru CALM, nu ca pe o opoziție, ci ca pe un partener egal de dialog.
Nina Cereteu a enumerat mai multe recomandări ale CALM care vor asigura o reformă veritabilă și benefică pentru cetățeni și R. Moldova:
Primul: un dialog autentic, structurat și obligatoriu între Guvern și CALM, înainte de orice decizie ireversibilă.
Al doilea: respectarea dreptului comunităților la referendum local, ca instrument legitim de consultare, prevăzut chiar de Carta Europeană a Autonomiei Locale.
Al treilea: garantarea legală și bugetară fermă a oricărui angajament financiar, înainte — nu după — ca o comunitate să decidă.
Al patrulea: implicarea Comisiei de la Veneția și a expertizei Congresului dumneavoastră în evaluarea conformității reformei cu standardele europene.
Și, nu în ultimul rând: luarea în considerare a modelului constructiv pe care CALM l-a propus deja instituțiilor statului — descentralizare asimetrică, regionalizare strategică, autonomie locală reală, cu amalgamarea păstrată voluntară.
„Autonomia locală nu este un detaliu tehnic al integrării europene a Republicii Moldova. Este chiar substanța ei. Nu poți construi o țară europeană distrugând, în grabă și fără consimțământ, instituția cea mai apropiată de cetățean: primăria satului și a orașului său. Vă mulțumesc pentru atenție și pentru sprijinul pe care CALM și autoritățile locale din Moldova continuă să îl aștepte de la dumneavoastră.”
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!