Armenia găzduiește, începând cu 19 octombrie, cea de-a 17-a Conferință a Părților la Convenția ONU privind diversitatea biologică (COP17), deși politicile sale de mediu sunt criticate pentru rezultatele modeste în protejarea naturii. În contextul în care țara și-a declarat ambiția de a adera la Uniunea Europeană, experiența statelor din Europa Centrală și de Est scoate în evidență diferența dintre angajamentele asumate și măsurile aplicate în practică, scrie Newsweek.ro.
Evenimentul de la Erevan va include prima evaluare globală a progreselor înregistrate în aplicarea Cadrului global pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal. Armenia, membră a Parteneriatului Estic, a adoptat în 2025 o lege care a inițiat procesul de aderare la UE, ceea ce atrage atenția asupra compatibilității politicilor sale de mediu cu standardele europene.
În ultimul an, mai mulți experți și organizații au avertizat că țara se confruntă cu probleme serioase în domeniul protecției biodiversității. Printre principalele dificultăți se numără presiunile exercitate de industria minieră și energetică, poluarea resurselor de apă, lipsa unor date actualizate despre păduri și deficitul de finanțare pentru conservarea naturii.
Statul deține o participație într-o mină care va utiliza cianură
Unul dintre cele mai controversate proiecte este exploatarea zăcământului de aur Amulsar, situat în apropierea stațiunii balneare Jermuk. Statul armean deține 12,5% din compania Lydian Armenia, care pregătește deschiderea minei. Extracția aurului urmează să utilizeze cianură de sodiu, substanță folosită în procesul de separare a metalului din minereu.
Articolul amintește de accidentul ecologic de la Baia Mare, din România, produs în urmă cu aproximativ 25 de ani, când ruperea unui baraj a provocat deversarea unor deșeuri contaminate cu cianură în râul Tisa și, ulterior, în Dunăre. În urma unor astfel de incidente, mai multe state europene au impus restricții asupra utilizării cianurii în minerit.
În Armenia, problemele sunt amplificate de monitorizarea insuficientă a sectorului. Potrivit unui document al ONU, doar nouă dintre cele 24 de companii miniere au prezentat rapoarte de monitorizare a mediului pentru anul 2024.
Lacul Sevan, afectat de apele uzate netratate
O altă problemă majoră este poluarea lacului Sevan, una dintre cele mai importante resurse de apă ale Armeniei. Deși Uniunea Europeană și Germania au alocat aproape șase milioane de euro pentru programul EU4Sevan, destinat protejării lacului, documentele europene continuă să semnaleze deversarea apelor uzate netratate.
Datele citate în articol arată că, în 2021, doar aproximativ 8% din apele uzate urbane din Armenia beneficiau de tratare mecanică, în timp ce mai puțin de 1% treceau printr-un proces de tratare biologică.
Stațiile de epurare din jurul lacului Sevan asigură în continuare doar tratarea mecanică. Introducerea tratării biologice este prevăzută în programul guvernamental pentru perioada 2026-2031.
Pădurile și speciile rare, în pericol
Armenia și-a propus să își extindă semnificativ suprafața împădurită până la jumătatea secolului, însă evaluarea progreselor este îngreunată de lipsa datelor actualizate. Ultimul inventar forestier al țării datează din 1993, iar ritmul plantărilor ar fi mult sub nivelul necesar pentru atingerea obiectivelor asumate.
Autoritățile urmăresc, de asemenea, extinderea suprafețelor protejate de la 13% la 20% din teritoriul național până în 2030. Obiectivul rămâne însă sub ținta globală de protejare a 30% din suprafața terestră.
Situația speciilor amenințate este la fel de îngrijorătoare. Potrivit datelor citate de EVN Report, în Armenia ar mai trăi doar între opt și 13 leoparzi, ceea ce evidențiază vulnerabilitatea biodiversității locale.
Deversări în apropierea locului de desfășurare a conferinței
Probleme de mediu au fost semnalate inclusiv în zona unde se desfășoară COP17. În iulie, publicația Hetq a relatat că pământul rezultat din lucrările de pregătire a amplasamentului conferinței ajungea în defileul râului Hrazdan, afectând albia și copacii din zonă.
Inspectoratul de mediu a confirmat deversarea, dar a închis cazul, motivând că nu au fost constatate uscarea copacilor sau modificări ale albiei râului care să demonstreze o deteriorare măsurabilă.
În 2025, instituția a înregistrat 3.303 încălcări ale legislației de mediu, cu 30% mai multe decât în anul precedent. Cazul din apropierea conferinței a alimentat criticile privind aplicarea normelor de protecție a mediului.
Aproape 93% din finanțarea planului pentru biodiversitate lipsește
Finanțarea reprezintă o altă provocare. Planul de acțiune al Armeniei pentru biodiversitate, aferent perioadei 2026-2030, ar necesita aproximativ 960 de milioane de dolari, potrivit unei estimări preliminare a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Circa 93% din această sumă nu este încă asigurată.
În schimb, costurile organizării conferinței COP17 sunt estimate de guvern la aproximativ 25 de milioane de dolari.
Autorul analizei consideră că discrepanța dintre resursele alocate organizării evenimentului și finanțarea insuficientă a măsurilor de conservare reflectă dificultățile cu care se confruntă politicile de mediu ale țării.
Angajamentele europene, puse la încercare
Potrivit analizei publicate de Newsweek.ro, problemele Armeniei nu pot fi explicate doar prin lipsa resurselor financiare. Autorul susține că, în repetate rânduri, obiectivele de protecție a mediului au trecut în plan secund atunci când au intrat în conflict cu interesele industriale sau economice.
Evaluarea globală din cadrul COP17 are un caracter nepunitive, însă apropierea de Uniunea Europeană presupune standarde mai stricte și rezultate verificabile. În acest context, aplicarea legislației de mediu, funcționarea stațiilor de epurare și existența unor date actualizate privind pădurile și biodiversitatea vor fi criterii importante pentru aprecierea progreselor Armeniei.
Analiza este semnată de Borislav Sandov, expert internațional în domeniul mediului și fost viceprim-ministru pentru politici climatice și ministru al Mediului și Apelor din Bulgaria.