Datele personale asociate a aproximativ 750.000 de numere de identificare de stat (IDNP) ar fi fost extrase fără autorizare în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale din Republica Moldova, anunțat pe 24 octombrie. Informațiile vizate includ date de identitate, detalii despre familie, pensii și prestații sociale, dar și informații financiare, precum IBAN-uri și istoricul tranzacțiilor prin MPay.
Potrivit rezultatelor preliminare ale investigației, în perioada 19–23 octombrie, atacatorii ar fi interogat aproximativ un milion de IDNP-uri, cu scopul de a obține ilegal date cu caracter personal. Autoritățile precizează însă că nu toate persoanele vizate au avut expuse aceleași categorii de informații.
Printre datele care ar fi putut ajunge în posesia atacatorilor se numără numele și prenumele, data și locul nașterii, informații despre membrii familiei de gradul întâi, statutul de asigurat, medicul de familie, pensiile, prestațiile sociale și eventualele date privind dizabilitatea.
De asemenea, ar fi fost vizate fotografii, informații despre permisele de conducere, vehiculele deținute, companiile administrate, datoriile fiscale și istoricul plăților efectuate prin MPay.
În urma incidentului, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a dispus verificarea a 82 de servicii digitale și suspendarea temporară a celor considerate vulnerabile.
Potrivit cronologiei prezentate de autorități, extragerea neautorizată a datelor a fost oprită pe 23 octombrie, la ora 11:30. În aceeași zi, au fost deconectate preventiv 82 de servicii publice, precum și peste 30 de sisteme informaționale și panouri de administrare.
O nouă tentativă de accesare forțată a mai multor servicii guvernamentale a fost identificată și blocată pe 25 octombrie, în jurul orei 02:00. Alte încercări de extragere a datelor au fost înregistrate în dimineața zilei de 27 octombrie, în jurul orei 07:00, însă, potrivit autorităților, acestea nu au avut succes.
Majoritatea serviciilor afectate au fost deja remediate, iar restabilirea completă a platformelor digitale urmează să aibă loc după reconfirmarea măsurilor de securitate.
Autoritățile susțin că datele cardurilor bancare nu au fost compromise. Plățile prin MPay și EVO sunt procesate prin sistemele securizate ale băncilor, iar platformele guvernamentale nu stochează informațiile sensibile ale cardurilor. Totodată, cunoașterea unui IBAN nu permite, de una singură, accesarea unui cont bancar sau efectuarea unor transferuri neautorizate.
Investigațiile preliminare nu au identificat nici modificări neautorizate în registrele de stat. Astfel, accesarea informațiilor despre un imobil sau o companie nu înseamnă că dreptul de proprietate asupra acestora a fost transferat.
Cu toate acestea, datele obținute ilegal ar putea fi folosite pentru tentative de fraudă. Infractorii s-ar putea prezenta drept reprezentanți ai băncilor sau ai instituțiilor publice, utilizând informații reale despre victime pentru a câștiga încrederea acestora.
Cetățenii sunt îndemnați să nu divulge parole, coduri de autentificare sau alte date confidențiale și să evite accesarea linkurilor suspecte. Orice solicitare neobișnuită trebuie verificată direct la instituția sau banca vizată, prin intermediul canalelor oficiale.
În cazul în care observă tranzacții sau operațiuni necunoscute, persoanele sunt sfătuite să contacteze imediat prestatorul serviciului. De asemenea, autoritățile recomandă prudență în cazul mesajelor urgente prin care persoane necunoscute solicită bani, pretinzând că sunt rude sau că și-au schimbat numărul de telefon. Informațiile trebuie verificate direct cu persoana respectivă.
Conform explicațiilor tehnice preliminare, atacatorii ar fi exploatat vulnerabilități ale unor servicii accesibile fără autentificare, folosind ulterior datele obținute pentru a extrage informații suplimentare.
Primele acțiuni ar fi vizat un serviciu electronic care înregistra incorect temeiul prelucrării datelor personale. Din această cauză, unii utilizatori ai aplicației EVO au observat în istoricul accesărilor mențiuni privind prelucrarea datelor pentru solicitarea actelor de stare civilă sau perfectarea permisului de conducere.
Amploarea exactă a incidentului urmează să fie stabilită în urma unui audit și a investigațiilor desfășurate de Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC), Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Agenția de Guvernare Electronică.
În acest caz au fost sesizate și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, precum și Centrul pentru Combaterea Crimelor Cibernetice din cadrul Inspectoratului Național de Investigații.
Instituțiile implicate continuă verificarea sistemelor, remedierea vulnerabilităților și identificarea sursei atacului. În paralel, autoritățile cooperează cu băncile și operatorii de telecomunicații pentru consolidarea măsurilor de protecție. Persoanele afectate urmează să fie informate, iar rezultatele investigațiilor și măsurile adoptate vor fi comunicate public.
Incidentul are loc într-un context în care administrația publică rămâne o țintă importantă a atacurilor cibernetice. Potrivit unui raport al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), publicat la 22 septembrie 2026, din peste 8.200 de incidente analizate la nivel european, aproximativ 2.600 au vizat administrația publică, sectorul fiind cel mai afectat.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!