Parlamentul a operat modificări în legislația privind investițiile de importanță pentru securitatea statului, la scurt timp după decizia prin care fondatorilor companiei aeriene FLYONE li s-a cerut să cedeze controlul asupra operatorului.Modificările legislative au eliminat o trimitere la o lege care fusese deja abrogată, aspect invocat ulterior de companie în acțiunea depusă în instanță.
Amendamentul a fost propus de deputatul PAS, Radu Marian, și a fost inclus într-un proiect de lege care viza, inițial, reglementări referitoare la sistemele fotovoltaice, stocarea energiei și domeniul construcțiilor.
Documentul este datat cu 17 iulie 2026, iar modificările au fost incluse ulterior în Legea nr. 153/2026. Proiectul a fost votat de Parlament pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.
Schimbările vizează articolul 6, litera b), din Legea nr. 174/2021, prevedere utilizată de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului în cazul FLYONE.
În forma anterioară, legea prevedea restricții pentru persoanele despre care existau probe privind implicarea în acțiuni care reprezentau un „pericol deosebit pentru securitatea statului”, definiție preluată din Legea nr. 618/1995 privind securitatea statului.
Problema este că această lege a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională, însă referința din Legea nr. 174/2021 a rămas neschimbată.
În nota de argumentare a amendamentului, Radu Marian a explicat că modificarea este necesară din cauza abrogării Legii nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice.
Noua formulare elimină complet trimiterea la definiția prevăzută de legea abrogată și stabilește că investițiile pot fi restricționate în cazul persoanelor pentru care există probe și informații documentate privind implicarea în acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului.
Totodată, din textul legii a fost eliminat și termenul „deosebit”.
Modificările legislative au fost adoptate la mai puțin de o lună după decizia din 22 iunie, prin care Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului a refuzat aprobarea investițiilor companiei FLYONE și a dispus schimbarea controlului asupra acesteia în termen de 90 de zile.
Ulterior, Ministerul Infrastructurii a recunoscut că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, însă a susținut că hotărârea rămâne justificată, deoarece noua legislație reglementează același domeniu.
Pe 24 iulie, compania aeriană a contestat în instanță deciziile Consiliului și ale Agenției Servicii Publice, solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor impuse.
Printre argumentele invocate de companie se numără și utilizarea unei prevederi din Legea nr. 618/1995, abrogată în octombrie 2025.
Modificările adoptate ulterior nu prevăd aplicarea retroactivă a noilor norme, ceea ce înseamnă că instanța va analiza legalitatea deciziei din 22 iunie în baza legislației aflate în vigoare la momentul adoptării acesteia.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!