Cel mai recent raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (CCSCD), cunoscut și drept „Centrul Patriot”, publicat la începutul lunii aprilie 2026, a stârnit critici privind imparțialitatea și metodologia utilizată în evaluarea amenințărilor informaționale la adresa Republicii Moldova.
Într-o analiză publicată de NewsAlert.md, redacția susține că documentul depășește cadrul combaterii dezinformării și se transformă într-un instrument prin care sunt delimitate opiniile considerate legitime în spațiul public, în favoarea actualei guvernări.
Raportul, intitulat „Amenințări informaționale cu care se confruntă Republica Moldova și modul cum acestea se răsfrâng asupra exercițiilor democratice – Tablou situațional 2025, Perspective 2026”, clasifică drept „media afiliată”, „rețele proxy” sau instrumente de „spălare informațională” mai multe publicații, organizații și persoane publice care exprimă poziții critice față de autorități.
Potrivit analizei, această abordare creează impresia că orice opinie divergentă față de linia oficială este încadrată automat într-un ecosistem ostil, fără a exista criterii clare și verificabile pentru aceste etichetări.
Un alt punct criticat vizează dubla funcție a CCSCD. Instituția este prezentată chiar în raport drept furnizor de opțiuni de comunicare strategică (STRATCOM) pentru decidenți și parteneri, ceea ce, potrivit autorilor analizei, ridică semne de întrebare privind separarea dintre combaterea dezinformării și elaborarea mesajelor guvernamentale.
NewsAlert.md atrage atenția și asupra lipsei unei metodologii publice clare. Raportul utilizează termeni precum „pseudo-experți” sau califică anumite teze economice drept „false”, însă nu explică procedura prin care aceste concluzii au fost stabilite și nici criteriile de validare folosite.
De asemenea, documentul citează mai multe date statistice privind activitatea unor conturi de pe rețele sociale, inclusiv peste 1.300 de conturi considerate inautentice pe TikTok și sute de conturi coordonate pe platforma X. Analiza semnalează însă că nu sunt oferite detalii despre modul în care aceste conturi au fost identificate, rata eventualelor erori sau sursele exacte ale datelor.
Critici sunt formulate și față de prognozele pentru anul 2026. Raportul anticipează că operațiunile de influență vor deveni mai moderate și vor adopta un discurs mai pragmatic și orientat spre pace. Potrivit autorilor analizei, această formulare permite ca atât mesajele radicale, cât și cele moderate să fie încadrate în aceeași categorie de dezinformare, ceea ce face dificilă delimitarea clară între critică legitimă și influență ostilă.
Totodată, NewsAlert.md susține că documentul atribuie neîncrederea populației în instituții aproape exclusiv operațiunilor informaționale externe, fără a lua în calcul factori interni precum corupția, reformele întârziate sau aplicarea selectivă a legii.
Analiza compară situația din Republica Moldova cu modelele din Finlanda și statele baltice, unde instituțiile care monitorizează dezinformarea sunt separate de cele care gestionează comunicarea guvernamentală. Potrivit sursei citate, această separare reprezintă o garanție importantă pentru menținerea neutralității și evitarea transformării luptei împotriva dezinformării într-un instrument politic.
Autorii concluzionează că Republica Moldova are nevoie de mecanisme eficiente de combatere a dezinformării, inclusiv a influențelor externe ostile, însă acestea trebuie să funcționeze pe baze transparente, verificabile și sub supraveghere independentă pentru a-și păstra credibilitatea publică.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!