Numărul agresorilor familiali supravegheați electronic în Republica Moldova este în creștere, însă sistemul se confruntă cu mai multe probleme: echipamente insuficiente, brățări deteriorate și o platformă tehnologică învechită. În timp ce autoritățile caută soluții pentru îmbunătățirea mecanismului, reprezentanții avocaților avertizează că monitorizarea și pedepsele mai aspre nu pot substitui educația și prevenirea violenței în familie.
Subiectul a fost abordat marți, 17 noiembrie, în cadrul audierilor publice organizate de Comisia parlamentară pentru drepturile omului și relații interetnice. Discuțiile au vizat modul în care funcționează sistemul de probațiune în ceea ce privește supravegherea electronică a agresorilor familiali și au avut loc în contextul cazurilor recente de femicid.
Tot mai multe persoane, monitorizate electronic
În Republica Moldova, supravegherea electronică a fost introdusă în 2017, inițial în cadrul unui proiect-pilot, fiind aplicată în special persoanelor aflate în arest la domiciliu sau celor pentru care instanțele dispuneau alte măsuri de monitorizare. Din ianuarie 2021, mecanismul a fost extins și asupra agresorilor familiali, în baza ordonanțelor de protecție.
În primul an de la extinderea sistemului, au fost monitorizate 783 de persoane, dintre care 502 agresori familiali. Numărul a crescut constant, ajungând în 2025 la 2.453 de persoane supravegheate electronic, inclusiv 838 de agresori familiali.
În primele nouă luni ale anului 2026, monitorizarea a vizat 2.241 de persoane, dintre care 812 erau agresori familiali.
Directorul adjunct al Inspectoratului Național de Probațiune, Iurie Mahu, susține că introducerea supravegherii electronice a contribuit la reducerea încălcărilor ordonanțelor de protecție. Dacă anterior proporția acestora depășea 60%, în primul an de aplicare a mecanismului a coborât la 20%, iar în prezent se situează la 12%.
Potrivit lui Mahu, din 2021 și până în prezent au fost monitorizați 4.646 de agresori familiali, iar mecanismul a contribuit la protejarea a 7.139 de victime.
Brățările se deteriorează, iar necesarul de echipamente crește
Una dintre dificultățile sistemului ține de starea dispozitivelor. Unele brățări se uzează în timpul utilizării, în timp ce altele sunt deteriorate intenționat de persoanele supravegheate.
Situația este complicată și de modificarea duratei ordonanțelor de protecție. Din 14 februarie 2026, perioada maximă pentru care acestea pot fi emise a fost extinsă de la trei la șase luni, ceea ce presupune utilizarea echipamentelor pe intervale mai lungi.
Pentru suplimentarea stocurilor, în iunie 2026 a fost lansată o procedură de achiziție a 200 de dispozitive. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august, iar reprezentanții Inspectoratului Național de Probațiune afirmă că echipamentele procurate au permis acoperirea necesităților imediate și aplicarea tuturor hotărârilor judecătorești privind monitorizarea electronică.
În prezent, instituția are în dotare peste 500 de dispozitive, în timp ce 460 de persoane sunt supravegheate electronic. Cu toate acestea, autoritățile consideră că vor fi necesare noi achiziții, având în vedere creșterea numărului de persoane monitorizate.
Platforma tehnică are nevoie de modernizare
Pe lângă numărul echipamentelor, o altă problemă este tehnologia pe care se bazează sistemul. Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Dumitru Vleju, a declarat că platforma utilizată datează din 2019 și funcționează exclusiv cu cartele SIM de generația 2G. Astfel, există riscul ca tehnologia să nu mai poată fi susținută pe termen lung.
Ministerul Justiției a solicitat sprijinul partenerilor pentru identificarea unor surse de procurare a brățărilor electronice, în condițiile în care procedurile de achiziție nu permit întotdeauna completarea rapidă a stocurilor.
Autoritățile pregătesc și modificări privind situațiile în care persoanele monitorizate părăsesc Republica Moldova. Conform propunerilor, inspectorii de probațiune ar urma să se prezinte la punctele de trecere a frontierei pentru a prelua dispozitivele înainte de plecarea agresorilor și pentru a le reinstala la întoarcerea acestora în țară.
Totodată, se urmărește îmbunătățirea comunicării dintre Inspectoratul Național de Probațiune și Poliția de Frontieră. Victimele ar urma să primească informații despre plecarea și revenirea persoanelor supravegheate, astfel încât să poată fi avertizate în cazul unor eventuale pericole.
O altă direcție de lucru vizează recunoașterea și executarea în Republica Moldova a hotărârilor judecătorești și a deciziilor de probațiune emise în statele membre ale Uniunii Europene.
Avocații: Prevenirea violenței trebuie să înceapă înainte de comiterea abuzurilor
Președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Anatolie Barbacar, consideră că măsurile de supraveghere și sancționare nu sunt suficiente pentru a combate violența în familie. În opinia sa, statul ar trebui să acorde o atenție mai mare educației și programelor de prevenire, inclusiv celor adresate tinerilor.
Avocatul a pus la îndoială eficiența investițiilor concentrate exclusiv pe echipamentele de monitorizare și a subliniat că schimbarea comportamentelor violente presupune intervenții care să înceapă înainte ca abuzurile să fie comise.
Acesta a atras atenția și asupra condițiilor din penitenciare, care, în opinia sa, pot afecta procesul de reeducare și reintegrare a persoanelor condamnate.
Barbacar a menționat că desfășoară activități de informare în licee, adresate elevilor începând cu vârsta de 14 ani. În cadrul acestora, tinerii sunt familiarizați cu prevederile legale, consecințele încălcării lor și răspunderea pentru comiterea infracțiunilor.
Tragedia de la Măgdăcești a scos la iveală vulnerabilitățile sistemului
Limitele mecanismului de supraveghere electronică au devenit evidente în urma tragediei din 31 august, produsă în localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni. Un bărbat monitorizat electronic și-a omorât soția, după care și-a pus capăt zilelor. Înainte de crimă, acesta își îndepărtase brățara electronică.
Femeia ceruse protecție încă din 13 iulie, iar prima ordonanță în acest sens a fost emisă pe 16 iulie. Agresorul a încălcat-o pe 3 august. O a doua ordonanță a fost dispusă pe 25 august, zi în care bărbatului i-a fost instalată brățara electronică.
Totuși, semnalul GPS al dispozitivului a dispărut chiar în ziua instalării. Ulterior, Poliția de Frontieră a confirmat că bărbatul a ieșit din țară în perioada 25-30 august. În dimineața zilei de 31 august, acesta nu a mai putut fi contactat, iar la ora 09:17 a fost raportată crima prin intermediul Serviciului 112. La momentul tragediei, agresorul nu mai purta brățara electronică.
Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, depusă la 2 septembrie și aprobată de Guvern pe 9 septembrie.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a recunoscut public că sistemul de monitorizare a eșuat în acest caz. La momentul respectiv, în Republica Moldova erau supravegheate electronic 354 de persoane, dintre care 190 erau agresori familiali.