Căderea euro spre paritate faţă de dolar a pus Banca Centrală Europeană la zid, lăsându-i pe decidenţii săi politici doar în faţa unor alegeri dureroase şi costisitoare din punct de vedere economic, scrie Reuters.
Căderea monedei ar împinge în sus o inflaţie deja record, crescând riscul ca majorarea preţurilor să se consolideze la o rată mult peste ţinta BCE de 2%, transmite Democracy.MD cu referire la bani.md.
Dar lupta împotriva minimului ultimilor 20 de ani pentru euro ar necesita creşteri mai rapide ale ratelor dobânzilor, ceea ce ar putea adăuga suferinţă suplimentară unei economii care se confruntă deja cu o posibilă recesiune, cu o penurie iminentă de gaze şi cu costuri energetice foarte ridicate, care diminuează puterea de cumpărare.
Până acum, banca europeană a minimalizat problema, argumentând că nu are un obiectiv privind rata de schimb, chiar dacă moneda contează. Dar mişcările de pe piaţă sunt acum prea mari pentru a fi minimizate.
„Slăbiciunea euro întăreşte ideea că BCE este în urma curbei”, a declarat Dirk Schumacher, şeful departamentului de cercetare macro europeană de la Natixis CIB.
„Având în vedere cât de ridicată este inflaţia, un euro mai puternic ar fi destul de util, deoarece ar reduce inflaţia.”
Euro a scăzut cu 10% faţă de dolar în acest an. Acest lucru creşte costul importurilor, în special pentru energie şi alte mărfuri denominate în dolari, ceea ce face ca totul să fie mai scump. Studiile citate frecvent de BCE sugerează că o depreciere de 1% a cursului de schimb creşte inflaţia cu 0,1% pe parcursul unui an şi cu până la 0,25% pe parcursul a trei ani.
Problema este că fundamentele economice indică o slăbiciune şi mai mare a euro. În primul rând, BCE şi Rezerva Federală a SUA se mişcă la viteze extrem de diferite.
În timp ce preşedintele Fed, Jerome Powell, a arătat clar că este dispus să rişte o recesiune prin creşteri supradimensionate ale ratelor pentru a reduce inflaţia, BCE continuă să facă paşi mărunţi pentru a elimina politica din ultimul deceniu, când inflaţia era prea scăzută.
BCE va majora ratele pentru prima dată în această lună, dar se aşteaptă să ridice rata depozitelor din teritoriul negativ abia în septembrie, orice altă mişcare fiind umbrită de riscuri de recesiune.
Perspectivele zonei euro s-au deteriorat atât de mult de la jumătatea lunii iunie încât o majorare a ratei a fost exclusă, iar pieţele văd acum o creştere a dobânzii din cu doar 135 de puncte de bază.
Fed, care a majorat deja ratele de mai multe ori, inclusiv cu 75 de puncte de bază luna trecută, este de aşteptat să le majoreze cu încă 180 de puncte de bază.
Acest lucru le oferă investitorilor profituri mai mari de cealaltă parte a Atlanticului, astfel încât aceştia scot banii din Europa şi slăbesc euro în acest proces.
În al doilea rând, dependenţa energetică uriaşă a zonei euro, în primul rând de gazul rusesc, face, de asemenea, ca economia să fie mai vulnerabilă la consecinţele războiului din Ucraina, ceea ce reprezintă o povară naturală pentru monedă.
Factura energetică a blocului a crescut costurile de import, lăsând blocul cu un deficit de cont curent. Astfel de ieşiri de fonduri slăbesc, de asemenea, moneda în timp.
Pentru a susţine euro, BCE ar putea semnala o înăsprire mai agresivă a politicii, inclusiv o majorare de 50 de puncte de bază în septembrie şi alte mişcări în octombrie şi decembrie.
Dar, întrucât pieţele se aşteaptă deja la aceste măsuri, BCE trebuie, de asemenea, să se alinieze, cel puţin parţial, la mesajul Fed, potrivit căruia reducerea inflaţiei primează în faţa tuturor celorlalte priorităţi, chiar dacă acest lucru înseamnă consolidarea recesiunii.