China a început construcția unui sistem uriaș de baraje pe râul Yarlung Tsangpo, în Tibet, un proiect care promite să devină cea mai mare instalație hidroelectrică din lume. Lucrările au debutat în iulie 2025, iar investiția este estimată la până la 168 de miliarde de dolari.
Cunoscut sub denumirea de Motuo sau Medog, proiectul va depăși cu mult capacitatea tuturor hidrocentralelor existente. Potrivit estimărilor, acesta va produce aproximativ 300 de terawați-oră anual, de trei ori mai mult decât Barajul Celor Trei Defilee și chiar peste întreaga producție hidroenergetică netă a Statelor Unite în 2024.
Tuneluri uriașe prin munte
Planul prevede construirea mai multor baraje și devierea apei printr-o rețea de tuneluri săpate în muntele Namcha Barwa. Apa va coborî aproximativ 2.000 de metri pe o distanță de circa 50 de kilometri, generând astfel cantități impresionante de energie electrică.
Zona aleasă este una dintre cele mai spectaculoase din lume din punct de vedere geografic. Râul traversează cel mai adânc canion al planetei înainte de a ajunge în India și Bangladesh, unde este cunoscut sub numele de Brahmaputra.
Specialiștii avertizează asupra riscurilor
Deși autoritățile chineze prezintă proiectul ca pe o soluție pentru reducerea dependenței de combustibili fosili, experții atrag atenția asupra unor riscuri majore.
Platoul Tibetan este una dintre cele mai active regiuni seismice ale lumii. În ultimii ani, zona a fost afectată de mai multe cutremure puternice, inclusiv un seism cu magnitudinea 7,1 produs în 2025, care a provocat avarii la mai multe baraje.
Cercetătorii avertizează că excavările masive, construcția tunelurilor și acumulările de apă ar putea amplifica instabilitatea geologică. Totodată, topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya, cauzată de schimbările climatice, ar putea crește riscul inundațiilor și al altor dezastre naturale.
Posibile efecte asupra a peste 130 de milioane de oameni
Fluviul Brahmaputra reprezintă o sursă esențială de apă pentru peste 130 de milioane de locuitori din India și Bangladesh. Specialiștii se tem că modificarea debitului și reducerea transportului de sedimente ar putea afecta agricultura, biodiversitatea și echilibrul ecosistemelor din aval.
Sedimentele transportate de fluviu contribuie la fertilizarea terenurilor agricole și la menținerea Deltei Gange-Brahmaputra, una dintre cele mai populate și vulnerabile regiuni ale lumii în fața creșterii nivelului mărilor.
Un proiect cu implicații geopolitice
Dincolo de beneficiile energetice, noul sistem de baraje oferă Chinei un control sporit asupra uneia dintre cele mai importante resurse strategice ale Asiei – apa.
Lipsa informațiilor oficiale și amploarea investiției au amplificat îngrijorările în statele aflate în aval, în special în India și Bangladesh, care depind în mare măsură de debitul fluviului pentru alimentarea cu apă și pentru agricultură.
În timp ce Beijingul susține că proiectul va contribui la reducerea emisiilor de carbon și la dezvoltarea economică, criticii avertizează că impactul asupra mediului și asupra comunităților din regiune ar putea fi mult mai mare decât estimările actuale.