Relațiile dintre Chișinău și Tiraspol au fost marcate de stagnare și tensiuni constante de-a lungul ultimelor decenii, cu încercări periodice de a relua negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean. În pofida cadrului internațional stabilit prin formatul de negocieri 5+2, progresul real a fost limitat, iar dialogul politic a fost absent în ultimii ani.
Formatul de negocieri 5+2, care includea părțile implicate direct (Republica Moldova și Transnistria), alături de Rusia, Ucraina, OSCE, SUA și UE, a fost suspendat odată cu izbucnirea războiului în Ucraina. Ucraina și Rusia, doi dintre principalii actori, nu au mai putut participa activ din cauza conflictului armat, ceea ce a blocat acest mecanism de negociere. Suspendarea formatului a evidențiat fragilitatea procesului de reglementare și dependența acestuia de contextul geopolitic.
„În 2023, Chișinăul și Tiraspolul au reluat discuțiile în formatul 1+1, care implică exclusiv negociatorii-șefi ai celor două părți. Acest format a fost utilizat pentru a aborda probleme punctuale, cum ar fi libera circulație, drepturile fermierilor din raionul Dubăsari și funcționarea școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Totuși, aceste întâlniri au rămas strict tehnice și nu au reușit să avanseze pe subiecte politice esențiale pentru reglementarea conflictului”, susțin experții.
Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, a declarat că, deși există un anumit nivel de dialog tehnic, acesta este insuficient pentru o reală reintegrare.
„Vorbim despre un dialog politic absent, deja de mai mulți ani, de fapt, mai mult de un deceniu. Negocierile la nivelul grupurilor de lucru și alte contacte bilaterale sunt aproape în impas”, a declarat Flenchea. El consideră că lipsa unui dialog politic substanțial este una dintre principalele bariere în calea soluționării conflictului.
Un aspect pozitiv menționat de Flenchea este existența unor linii de comunicare între Chișinău și Tiraspol, care permit gestionarea situațiilor de criză. De exemplu, aceste canale de comunicare au fost utilizate pentru a preveni escaladarea tensiunilor în perioade critice. Totuși, aceste eforturi sunt văzute ca fiind insuficiente în absența unui dialog politic mai larg.
„Este absolut insuficient dacă ne dorim reîntregirea țării noastre”, a adăugat Flenchea.
Lipsa unei strategii clare pentru reluarea negocierilor politice, combinată cu tensiunile regionale, face ca procesul de reglementare să rămână într-un punct mort. Problemele tehnice abordate în formatul 1+1 sunt importante pentru populația de pe ambele maluri ale Nistrului, dar nu oferă soluții pentru aspectele fundamentale ale conflictului, cum ar fi statutul regiunii transnistrene sau securitatea națională.
Deși implicarea actorilor internaționali, precum OSCE, SUA și UE, rămâne importantă, lipsa unor condiții politice favorabile face improbabilă reluarea formatului 5+2 în viitorul apropiat. Orice progres semnificativ în procesul de reglementare va depinde de schimbările din contextul geopolitic și de voința politică a ambelor părți.
Pe data de 19 noiembrie, la sediul din orașul Bender a Misiunii OSCE în Republica Moldova va avea loc întrevederea de lucru a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, din partea Chișinăului, Oleg Serebrian, și a Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, la care vor asista delegați ai participanților din cadrul formatului de negocieri „5+2”. Ultima reuniune în formatul 1+1 a avut loc pe data de 17 mai.