Germania, cea mai mare economie a Europei, a suferit o contracție pentru al doilea an consecutiv în 2024, a confirmat joi Institutul de Statistică (Destatis), amplificând incertitudinile înaintea alegerilor. Conform datelor transmise de Reuters, Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei a scăzut cu 0,2% în 2024, după un declin de 0,3% în 2023. Analiștii prevăd o posibilă contracție și în 2025, ceea ce ar marca prima scădere economică consecutivă timp de trei ani de la Reunificare.
Fiind o economie puternic orientată spre export, Germania resimte impactul cererii globale scăzute și al concurenței tot mai intense din partea produselor chinezești. În 2024, exporturile au scăzut cu 0,8% față de anul precedent, pe fondul reducerii cererii pentru automobile și echipamente „made in Germany”.
Pe trimestrul patru din 2024, PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,2% comparativ cu precedentele trei luni, depășind estimarea inițială de -0,1% anunțată de Destatis. Comparativ cu aceeași perioadă din 2023, economia a înregistrat o contracție de 0,4%.
Guvernul german a revizuit prognoza de creștere pentru 2025 de la 1,1% la 0,3%, pe fondul recesiunii din 2023 și 2024. Ministrul Economiei, Robert Habeck, a declarat că Germania „este într-o situație de stagnare” încă din 2018, accentuând incertitudinile legate de politica economică a noii administrații Trump.
După crizele generate de pandemia de Covid-19 și invazia rusească în Ucraina, stagnarea economică a Germaniei este amplificată de creșterea prețurilor la energie, scăderea puterii de cumpărare și reducerea competitivității globale, în contextul concurenței din China. De asemenea, incertitudinea politică internă legată de alegerile din februarie frânează investițiile și consumul.
Previziunile guvernului german pentru 2025 sunt similare celor ale Fondului Monetar Internațional (0,3%) și ușor superioare estimării Băncii Centrale a Germaniei (0,2%). În schimb, Federația Industriei Germane (BDI) avertizează că economia ar putea intra într-o a treia recesiune consecutivă, descriind situația drept o „criză profundă”.
„O criză structurală trebuie abordată diferit, într-o manieră mai globală, decât o fază de slăbiciune conjuncturală”, a recunoscut ministrul Economiei, Robert Habeck.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!