Ucraina a semnat marți, 30 aprilie, un acord economic important cu Statele Unite, oferind americanilor acces preferențial la resurse strategice precum pământuri rare, litiu, grafit, gaze naturale și petrol. Potrivit expertului Andrei Curăraru de la watchdog.md, aceste resurse sunt vitale atât pentru sectorul apărării, cât și pentru tranziția energetică globală.
Conform prevederilor contractuale, în primii zece ani, toate veniturile generate din exploatarea resurselor vor fi direcționate către reconstrucția Ucrainei. Ulterior, țara va primi 50% din redevențele obținute.
„În schimb, SUA pot contribui financiar și militar, inclusiv cu sisteme de apărare antiaeriană. Până acum, americanii au oferit Ucrainei peste 72 de miliarde de euro în sprijin militar”, a explicat Curăraru, citând datele Institutului Kiel. El a adăugat că fostul președinte Donald Trump susține că acest acord „protejează investiția americană” – evaluată politic la 120 de miliarde de dolari, deși suma reală este mai mică.
Totodată, generalul Keith Kellogg, apropiat de Trump, a declarat că „ucrainenii sunt dispuși să accepte pierderi teritoriale de facto” pentru a obține o soluție negociată a conflictului – o afirmație dezmințită de Kiev. Expertul sugerează că strategia Washingtonului este de a testa reacția Ucrainei prin propuneri radicale, pentru a ajunge ulterior la un compromis rezonabil.
Cu toate acestea, Curăraru subliniază că Ucraina a rezistat presiunilor: „A obținut un acord fără datorii, fără cedări teritoriale și fără a pierde suveranitatea asupra resurselor.”
El avertizează că reacția Moscovei va fi, cel mai probabil, una violentă: atacuri cu drone, bombardamente și teroare psihologică, nu doar împotriva Ucrainei, ci și ca mesaj pentru Moldova și statele baltice – Lituania, Letonia și Estonia.
Acordul urmează să fie ratificat de Rada Supremă, într-un context politic complicat, în care președintele Volodimir Zelenski nu mai deține control absolut.
În plan internațional, reacțiile sunt amestecate. Unele țări europene consideră că Ucraina a semnat documentul sub presiune economică și geopolitică. O sursă diplomatică din UE a declarat: „Renunțarea la alegeri nu e o concesie. O concesie ar fi fost Crimeea.”
Între timp, Ucraina poartă negocieri pentru crearea unei forțe internaționale de securitate pentru perioada post-conflict, semnalând că mizează pe o rețea extinsă de parteneri – nu doar SUA, ci și țări din UE și NATO.
„Pentru Moldova, mesajul este clar: cine dorește protecție, trebuie să o negocieze. Ucraina a blocat linia roșie a concesiilor teritoriale și a reușit să obțină un parteneriat strategic valoros. Chișinăul nu trebuie să rămână doar spectator. Este timpul să caute integrarea în lanțurile de reconstrucție, securitate regională și interconectare energetică. Acest acord nu reprezintă pacea, dar este prima mutare strategică ofensivă care vine de la Kiev, nu de la Moscova sau Washington”, a concluzionat expertul Andrei Curăraru.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!