Condițiile din penitenciarele din regiunea transnistreană sunt considerabil mai dure decât cele din instituțiile de detenție de pe malul drept al Nistrului și seamănă, în unele privințe, cu situația din închisorile din Federația Rusă, susține experta Mihaela Șerpi.
Potrivit acesteia, persoanele private de libertate condamnate de structurile nerecunoscute de la Tiraspol nu beneficiază de un drept real la corespondență, iar comunicarea cu exteriorul este strict controlată de administrațiile penitenciarelor.
„Corespondența este cenzurată. Dacă ai fost închis într-o închisoare ilegală din regiunea transnistreană, nu vei putea comunica cu exteriorul decât dacă administrația îți permite”, a declarat experta.
Ea afirmă că familiile deținuților primesc informații limitate despre starea acestora, iar accesul la asistență medicală este extrem de redus. Potrivit datelor invocate, bugetul alocat pentru îngrijiri medicale ar fi de aproximativ 50 de cenți pe lună pentru fiecare deținut, în timp ce cea mai mare parte a fondurilor ar fi direcționată către utilități și salarii.
Mihaela Șerpi susține că în penitenciare nu ar exista suficient personal medical, iar transmiterea de medicamente și alimente din partea familiilor ar fi frecvent întârziată sau blocată.
Situația alimentației este descrisă ca fiind precară, deținuții având acces limitat la produse precum carne, fructe sau legume, dieta fiind bazată în principal pe terciuri. De asemenea, sunt semnalate probleme legate de suprapopulare, acces redus la utilități și condiții generale dificile de trai.
Experta afirmă că, în ultimii ani, în penitenciarele din regiune s-au aflat între 1.700 și 1.800 de persoane, peste capacitatea infrastructurii existente, ceea ce indică un cadru represiv în care detenția preventivă ar fi aplicată frecvent și disproporționat.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!