Zeci de funcționari din cadrul Agenției Proprietății Publice (APP) și al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) dețin simultan mai multe funcții în consiliile de administrație, comisiile de cenzori și organele de control ale companiilor de stat. În unele cazuri, indemnizațiile obținute pentru aceste mandate depășesc salariile de bază ale angajaților publici.
Datele au fost prezentate într-o investigație realizată de Europa Liberă. Potrivit informațiilor oferite de APP, 60 de angajați ai instituției ocupă în prezent 219 funcții în întreprinderi de stat și societăți comerciale unde statul este acționar. În medie, fiecărui funcționar îi revin peste trei mandate.
Aceștia reprezintă statul în consilii de administrare, comisii de audit sau organe de control ale companiilor publice. APP susține că exercitarea acestor funcții este legală atât timp cât sunt respectate limitele prevăzute de legislație, programul de muncă și atribuțiile fiecărui mandat.
Un funcționar care deține mai multe astfel de poziții a declarat pentru Europa Liberă că multe dintre ședințele consiliilor se desfășoară online și, de regulă, companiile de stat organizează mai puțin de zece întruniri anual.
Funcționari cu câte șase mandate
Datele analizate arată că cinci angajați ai APP – Viorica Beșliu, Vadim Cortac, Oxana Cucerova, Anastasia Palețchi și Maxim Sârbu – dețin câte șase funcții în diferite consilii ale companiilor de stat.
Dintre cele 30 de mandate cumulate de aceștia, 17 sunt poziții de președinte al consiliilor de administrație sau al organelor de control. Vadim Cortac, Anastasia Palețchi și Maxim Sârbu conduc câte patru structuri de conducere sau control.
Investigația mai arată că, în 42 dintre cele 81 de companii aflate în administrarea APP, instituția are reprezentanți atât în organele de conducere, cât și în cele de control. În 16 cazuri, președintele consiliului de administrație și președintele organului de control sunt angajați ai APP.
Printre companiile menționate se numără Moldtelecom, Calea Ferată din Moldova și MoldATSA, unde reprezentanți ai APP dețin funcții în structurile de conducere sau verificare.
Funcționari implicați în elaborarea proiectelor care vizează companiile unde activează
Jurnaliștii mai notează că unii funcționari ai APP participă la elaborarea unor proiecte de acte normative care vizează inclusiv întreprinderile unde aceștia ocupă funcții în consiliile de conducere.
Un exemplu este Tatiana Gorceac, care ar fi coordonat din partea APP un proiect privind scutirea companiei „Barza Albă” de la plata dividendelor aferente profitului din 2024, în timp ce ocupa funcția de președintă a societății.
APP susține că simpla reprezentare a statului într-o companie și primirea unei indemnizații nu reprezintă automat un conflict de interese. Totodată, instituția precizează că fiecare situație trebuie analizată individual, iar funcționarii sunt obligați să declare conflictele de interese atunci când deciziile pot influența direct interesele personale.
Indemnizații de sute de mii de lei
Declarațiile de avere pentru anul 2026, care reflectă veniturile obținute în 2025, arată că unii funcționari au primit indemnizații semnificative pentru activitatea în consiliile companiilor de stat.
Astfel, Tatiana Gorceac a declarat indemnizații totale de aproximativ 326 de mii de lei de la șapte companii publice, sumă care depășește salariul anual primit de la APP.
Oxana Cucerova a raportat indemnizații de peste 241 de mii de lei, iar Viorica Beșliu – peste 321 de mii de lei, în ambele cazuri veniturile din consilii fiind comparabile sau mai mari decât salariile de bază.
Guvernul pregătește limitarea mandatelor
După apariția acestor informații, Guvernul a anunțat un pachet de modificări pentru limitarea numărului de mandate și a remunerațiilor în companiile de stat.
Executivul propune ca un funcționar să poată reprezenta statul într-un singur consiliu și pentru cel mult două mandate. De asemenea, numărul membrilor consiliilor de administrație ar urma să fie redus la maximum trei persoane, iar indemnizațiile ar putea fi plafonate.
Guvernul intenționează și eliminarea comisiilor de cenzori, motivând că acestea nu au asigurat un control suficient de eficient asupra întreprinderilor publice.
Situație similară la Ministerul Dezvoltării Economice
O situație asemănătoare este și la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Potrivit datelor oferite de instituție, 68 de angajați ai MDED fac parte din consilii de administrație sau organe de control ale companiilor de stat.
Unele persoane dețin între cinci și șase mandate, deși legislația prevede că un funcționar poate ocupa maximum trei funcții în astfel de structuri.
Ministerul susține că reprezentanții statului sunt desemnați pe baza experienței profesionale, competențelor manageriale și cunoașterii cadrului legal relevant.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!