NATO marchează, joi, 75 de ani de la înființare, mai preocupată ca niciodată de Ucraina, care se zbate pe front din cauza lipsei de muniție și arme pentru a contracara presiunea tot mai mare a forțelor rusești, informează AFP.
Înființată la 4 aprilie 1949, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a „construit cea mai puternică alianță din istorie”, potrivit secretarului său general Jens Stoltenberg.
Șaptezeci și cinci de ani mai târziu, Europa „se confruntă cu un război la o scară pe care o credeam încheiată”, a declarat Jens Stoltenberg, care a preluat conducerea NATO în urmă cu zece ani, la câteva luni după ce Rusia a anexat Crimeea.
Alianța Atlantică este „mai puternică, mai unită și mai mare decât oricând”, având astăzi 32 de membri, dintre care doi, Finlanda și Suedia, au aderat după invazia rusă în Ucraina la 24 februarie 2022, a spus miercuri secretarul de stat american Antony Blinken.
Cu toate acestea, ea este acum amenințată de războiul din Ucraina, un conflict nemaiîntâlnit pe teritoriul european de la cel de-al Doilea Război Mondial, dar și de incertitudinile legate de implicarea Americii în Europa.
Miercuri, Stoltenberg nu și-a ascuns îngrijorarea față de situația de pe linia frontului din Ucraina, cerând aliaților să răspundă rapid la „nevoile urgente” ale țării în materie de muniții, artilerie și, mai ales, de echipamente de apărare antiaeriană.
Trupele rusești sunt pregătite să sufere pierderi considerabile pentru câștiguri teritoriale minime, cu „foarte puțin respect pentru viața umană”, a precizat el. De aceea, situația de pe front este atât de dificilă”, a insistat el.
Soldații ucraineni sunt nevoiți să raționalizeze obuzele de artilerie pe care le lansează asupra rușilor, deoarece nu primesc suficiente, a mai arătat Stoltenberg.
„Ucraina este în prezent singura țară din lume care se apără de rachete balistice aproape în fiecare zi”, a declarat miercuri ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, la sosirea sa la sediul NATO din Bruxelles.
De aceea, „toate rachetele Patriot” – folosite pentru apărarea antiaeriană – „disponibile în lume” ar trebui trimise „cât mai curând posibil” ucrainenilor, a declarat el la X.
Confruntat cu această lipsă, Stoltenberg a pledat pentru un angajament „previzibil” și „pe termen lung” al aliaților față de Ucraina. El a vorbit despre crearea unui fond de un miliard de euro pe cinci ani pentru a stabiliza acest angajament, o cifră primită cu scepticism de unii dintre ei, inclusiv de Germania.
La rândul lor, Franța, Germania și Polonia au sugerat miercuri, într-o declarație comună, că toate țările NATO ar trebui să se angajeze să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare. În prezent, doar vreo douăzeci de țări îndeplinesc acest obiectiv, deși toate au fost de acord cu el în urmă cu zece ani.
Stoltenberg a deplâns, de asemenea, faptul că un pachet de ajutor american în valoare de peste 60 de miliarde de dolari a fost blocat în Congres din cauza unui veto al parlamentarilor republicani în favoarea fostului președinte american Donald Trump.
Incertitudinile legate de acest angajament al SUA afectează viitorul Alianței. Liderii europeni ai NATO se tem în special de o posibilă revenire a miliardarului la Casa Albă.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!