Președintele Letoniei, Egils Levits, făcând uz de prerogativa sa de a avea inițiativă legislativă, a prezentat luni un proiect de lege prin care Biserica ortodoxă letonă va trebui să rupă formal și complet toate legăturile cu Patriarhia de la Moscova, relatează agenția EFE, citat de Agerpres.
”Prin acest amendament legislativ, Statul leton va recunoaște că Biserica ortodoxă a Letoniei este complet independentă (autocefală). Ea nu depinde de nicio autoritate în afara Letoniei. Când legea va intra în vigoare, va fi eliminată orice influență sau putere a patriarhului Moscovei (Kirill) asupra Bisericii noastre ortodoxe”, a declarat președintele leton, adăugând că propunerea sa legislativă va fi dezbătută de parlament în procedură de urgență.
În prezent, Biserica ortodoxă letonă este loială formal patriarhului Moscovei, Kirill, acuzat în Occident că este un apropiat al președintelui Vladimir Putin și că sprijină agresiunea militară contra Ucrainei.
Totuși, Valdis Teraudkalns, profesor de teologie la Universitatea din Riga, atrage atenția că, deși nici lui nu-i place atitudinea lui Kirill sau cea a Bisericii ortodoxe ruse, propunerea președintelui leton constituie în opinia sa o interferență în separația dintre Biserică și Stat în Letonia.
”Este vorba despre o ingerință surprinzătoare a statului în chestiunile ecleziastice care amintește de epoca sovietică, când Statul a încercat să rupă legăturile catolicilor cu Papa”, explică profesorul leton.
Mai mult, dacă legea propusă va obliga congregațiile ortodoxe letone să elimine rugăciunile patriarhului Moscovei din serviciile religioase, aceasta ar fi o încălcare gravă a practicii ecleziastice, ”ar fi un pas în stil sovietic”, insistă Teraudkalns.
Letonia, fostă republică sovietică acum membră a UE și NATO, are o populație de sub două milioane de locuitori, dintre care circa 350.000 sunt creștin ortodocși, majoritatea rusofoni.