La 20 iulie, Centrul pentru Politici de Securitate din Geneva (GCSP) a găzduit prezentarea cărții ” Consolidarea păcii: Moldova și Elveția „. Este o colecție a celor mai bune articole, interviuri, eseuri și scenarii de documentare ale jurnalistei din Moldova – Ecaterina Cojuhari. Cartea este dedicată istoriei, culturii, particularităților și asemănărilor dintre cele două țări. Diplomați, politicieni și experți din Geneva, Berna și Zurich au luat parte la discuția despre neutralitatea celor două țări în contextul actual și la prezentarea cărții.
În deschiderea evenimentului, ambasadorul Thomas Greminger, director al Centrului pentru Politici de Securitate de la Geneva, a subliniat: „În acest an sărbătorim 30 de ani de relații diplomatice între Moldova și Elveția. Pentru prima dată, cele două țări sunt reunite într-o publicație tipărită. Cartea „Consolidarea păcii: Moldova-Elveția” este un fel de punte între două state la diferite niveluri – cultural, geopolitic, istoric și multilingvistic”. În opinia lui, unul dintre elementele-cheie care unesc cele două țări este conceptul de neutralitate. În contextul securității europene după 24 februarie, acest subiect cu siguranță a devenit foarte relevant. Ambasadorul Thomas Greminger, care a ocupat recent funcția de secretar general al OSCE, consideră că, în lumea polarizată de astăzi, platformele de dialog sunt mai importante ca niciodată : „Oferim oportunități de dialog pentru a face schimb de idei și gânduri pentru rezolvarea conflictelor. Prin prezența noastră aici, la GCSP, sperăm să găsim modalități prin care țări precum Moldova, deși neutre, care își asigură propria securitate, pot deveni state-punte pentru a reconcilia relațiile dintre Est și Vest.”
În discursul său de bun venit, Ambasadorul Republicii Moldova în Elveția și Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale la Geneva, Tatiana Molcean, a mulțumit autorului, tuturor celor care au contribuit la realizarea cărții, si care au manifestat interes față de Republica Moldova: « Dumneavoastră ajutați cu adevărat ca republica noastră să fie mai bine cunoscută, creați legături suplimentare între Moldova și Elveția. Sunt convins că edificarea păcii începe cu cultura și cu oamenii. Construim pacea atunci când stabilim relații și găsim și discutăm asemănările dintre țări, regiuni și oameni ».
E adevarat, ca există multe asemănări: cele două țări mici din centrul Europei sunt printre puținele care încă își prețuiesc statutul de neutralitate. Ambele sunt țări cu provocări geopolitice similare, cu care s-au confruntat în timp ce erau înconjurate de vecini puternici. Moldova și Elveția sunt apropiate și prin multietnicitatea, prin multilingvismul lor. Politicieni și experți elvețieni reflectă toate acestea în paginile cărții. Printre aceștia se numără Dieter Kläy, doctor în științe politice, Filippo Lombardi, fost președinte al camerei superioare a parlamentului elvețian, Guy Mettan, membru al parlamentului cantonal din Geneva, scriitor și jurnalist.
Mulți oameni celebri și-au lăsat amprenta asupra istoriei, influențând atât Elveția, cât și Moldova. Ionnis Capodistria, ministrul afacerilor externe al Imperiului Rus, a fost unul dintre ei. În 1815, s-a implicat activ în recunoașterea „neutralității perpetue” a Elveției, iar câțiva ani mai târziu a conceput organizarea administrativă a Basarabiei ca parte a Imperiului Rus. El a visat să transforme Basarabia într-o vitrină pentru popoarele din Balcani aflate sub jugul otoman.
O altă legătură istorică între cele două țări este reprezentată de emigranții elvețieni care au venit în Basarabia în secolul al XIX-lea și au fondat colonia Chabot. A devenit atât de prosperă încât tehnologia de vinificație a coloniștilor elvețieni a influențat puternic producția de vin în Moldova și în întreaga regiune. Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la aceste evenimente.
Datorită Ludmilei Laube, eroina articolului din carte, s-a construit o punte umană între Moldova și Elveția și s-a stabilit o legătură între trecut și prezent. Dacă acum două secole emigranții elvețieni căutau o viață mai bună în Basarabia, astăzi mii de cetățeni moldoveni sunt nevoiți să părăsească țara în căutarea unui posibil mijloc de trai. Ludmila Laube este o femeie fragilă din Moldova, atât de curajoasă și creativă încât a reușit să creeze nu o nișă competitivă, ci una unică pe piața elvețiană a produselor lactate. Atât de mult încât producătorii de brânzeturi elvețiene își scot pălăria în fața ei.
Un capitol separat al cărții „Consolidarea pacii: Moldova și Elveția” conține cinci eseuri despre găgăuzi, bulgari, ucraineni, evrei și armeni. Aceste studii au fost elaborate în cadrul proiectului Newsmaker.md „Moldova – o casă comună pentru diferite popoare”. În cadrul lansării cărții, Ecaterina Cojuhari a spus: „Încă din copilărie îmi amintesc poveștile despre Guguta și caciula lui, cu care încălzea tot satul. Este o metaforă frumoasă. Vorbește despre cât de mare poate fi inima omului atunci când ajuți oamenii. Cred că Republica Moldova poate să își îmbrățișeze toate minoritățile naționale în conformitate cu valorile democratice europene, unde respectul pentru grupurile etnice care au trăit istoric pe teritoriul său și recunoașterea limbilor lor sunt importante. După părerea mea, merită atenție experiența Elveției, unde chiar și 0,5% de retoromani au limba lor recunoscută ca limbă națională”.
În discursul său, Guy Mettan, politician, scriitor și jurnalist elvețian, și-a împărtășit experiența și a evocat perioadele dificile din istoria țării sale: „Ca stat mic, Elveția a trebuit întotdeauna să reziste dorinței de a fi cucerită de către superputerile Franța și Imperiul Austriac. La Congresul de la Viena din 1815, neutralitatea noastră a fost stabilită cu o mică impunere. Da, azi Elveția este o țară puțin egoistă, cu toate băncile sale, dar statul și modelul nostru economic sunt de succes. Avem 4 limbi naționale: franceza, germana, italiana și retoromâna. Am propus modelul nostru Ucrainei în urmă cu 17 ani, dar chiar și atunci a provocat neînțelegeri și a fost respins. Sper că Moldova va fi mai înțeleaptă. Neutralitatea este o oportunitate unică. Cu siguranță, este nevoie de multă putere și curaj pentru a rezista presiunii din toate părțile și pentru a o menține. Dar dacă reușești, este o victorie ».
Moderatoarea discuției, Alexandra Matas, consilier senior al șefului GCSP, a recomandat tuturor celor prezenți să citească cartea. Ea a menționat că cititorul va afla în această carte o mulțime de lucruri noi și unice, în special în ceea ce privește istoria, originile, tradițiile și contribuția diferitelor grupuri etnice la dezvoltarea societății moldovenești. În premieră, sunt tipărite fragmente din scenariul filmului documentar „Codul Basarabiei”, scris de autorul cărții în baza cercetărilor istorice și cu sprijinul istoricilor moldoveni. Scenariul dezvăluie semnificațiile profunde și misiunea țării.
Cartea este bogat ilustrată de Aliona Pribytkova, o graficiană din Geneva. Ilustrațiile sunt o completare talentată a textului cărții „Consolidarea păcii: Moldova și Elveția”, iar coperta ei reflectă vizual conținutul acesteia – arborele vieții îmbrățișează planeta noastră cu ramurile sale.
După partea oficială a prezentării și a discuțiilor, oaspeții au fost invitați la prânz și la o degustare de vinuri moldovenești. În timp ce Centrul pentru Politici de Securitate de la Geneva a jucat un rol principal în organizarea prezentării cărții în Elveția, din partea Republicii Moldova aceasta a fost posibilă datorită sprijinului lui Nicolae Tsveatcov, doctor în științe politice, șef adjunct al Biroului Politici de Reintegrare al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, Ian Lisnevschi, șef al SRL ”Intellect Group” și Dmitri Cernev, a cărui tipografie www.maket.md a tipărit cartea într-o manieră de înaltă calitate și super-urgență.