Reorganizarea administrației publice locale este prezentată de autorități drept un pas spre descentralizare și eficientizarea serviciilor publice, dar și spre creșterea capacității localităților de a atrage finanțări europene. Subiectul a fost discutat de primarul comunei Gangura, Ialoveni, Marcel Bobeica, și deputata PAS Larisa Voloh, în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1.
Unul dintre obiectivele reformei este crearea unor structuri regionale care să ofere sprijin administrațiilor locale în pregătirea și implementarea proiectelor de dezvoltare. Potrivit lui Marcel Bobeica, noile regiuni ar putea facilita accesul comunităților la proiecte finanțate din fonduri europene.
„Aceste regiuni vor veni ca suport pentru administrațiile publice locale să dezvoltăm comunitățile noastre, servicii și să ne ajute să implementăm proiecte, care este un lucru salutabil. Dar ce este cel mai important: aceste regiuni sunt comparabile cu NUTS 3 din Uniunea Europeană și asta o să ne permită să aducem proiecte în țară din fondul european”, a declarat edilul.
Pentru ca această oportunitate să poată fi valorificată, primăriile vor avea nevoie însă de personal calificat și resurse pentru pregătirea documentației, atragerea finanțărilor și implementarea proiectelor.
Descentralizarea financiară, o condiție importantă
Marcel Bobeica susține că reorganizarea administrativă trebuie să fie însoțită de consolidarea financiară a administrațiilor locale. În opinia sa, primăriile trebuie să dispună de venituri proprii suficiente pentru a putea exercita noile atribuții.
„Administrația publică locală are nevoie de un buget solid, iar asta înseamnă venituri proprii noi sau venituri proprii mult mai mari”, a explicat primarul.
El consideră că un sistem financiar mai descentralizat ar putea determina autoritățile locale să fie mai interesate de atragerea agenților economici și dezvoltarea activității economice în localități.
Totodată, edilul susține că reforma ar putea fi folosită pentru revizuirea modului în care sunt distribuite unele venituri către administrațiile locale.
„Cred că acum este momentul, cu dispariția raioanelor, ca cele 25% care plecau de la orașe să se întoarcă în bugetele orășenești”, a declarat Bobeica.
Ce atribuții ar urma să aibă noile regiuni
Deputata Larisa Voloh a explicat că structurile regionale propuse nu ar urma să reproducă rolul actualelor consilii raionale. Potrivit ei, reforma urmărește o delimitare mai clară a competențelor între nivelul local, regional și central.
„Această reformă nu va genera economii esențiale, este vorba despre un proces administrativ mult mai simplist, mult mai aproape de cetățean și mult mai eficient și prin calitatea serviciilor pe care le prestează, dar și prin modul de administrare”, a spus deputata.
În noua arhitectură, autoritățile centrale ar urma să rămână responsabile de politicile naționale, stabilirea standardelor și coordonarea domeniilor aflate în responsabilitatea lor.
În același timp, o parte dintre servicii ar urma să fie transferate către administrațiile publice locale de nivelul întâi. Potrivit Larisei Voloh, procesul este deja în desfășurare în domenii precum protecția socială, educația și sănătatea și ar urma să fie extins și în alte sectoare.
Primăriile ar urma să preia mai multe responsabilități
Unul dintre principiile reformei este stabilirea mai clară a autorității responsabile de fiecare serviciu public. Potrivit deputatei, prestarea serviciilor la nivel local va reveni în principal primăriilor.
„Nu va exista această ambiguitate, neînțelegere, cine prestează serviciu și cine se face responsabil de calitatea acestui serviciu. Deci, nivelul unu va fi autoritatea publică responsabilă de prestarea serviciilor la nivel local”, a menționat Voloh.
În același timp, structurile regionale ar urma să ofere suport pentru proiectele care depășesc capacitatea unei singure localități. Printre atribuții se numără facilitarea unor procese administrative, sprijinul metodologic și logistic și coordonarea documentației pentru proiectele de amploare.
„Implementarea proiectelor va fi realizată de către autoritățile publice de nivel întâi, iar consiliile regionale vor fi cele care vor facilita anumite acțiuni sau vor acorda acel suport metodologic, logistic în elaborarea proiectelor, în elaborarea documentelor, a actelor de fezabilitate pentru implementarea proiectelor mari”, a explicat Larisa Voloh.
Noile structuri ar urma să contribuie și la atragerea investițiilor și dezvoltarea infrastructurii regionale. Cum ar urma să fie reorganizat nivelul doi
Proiectul Guvernului prevede desființarea celor 32 de raioane și înlocuirea lor cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar UTA Găgăuzia rămâne unitate administrativ-teritorială cu statut special. Taraclia ar urma să devină municipiu de nivelul doi.
Conform proiectului, regiunea Nord ar include 81 de primării, regiunea Centru – 96, iar regiunea Sud – 48.
O parte dintre atribuțiile actualelor autorități de nivelul doi ar urma să fie transferate către primării, în timp ce patrimoniul consiliilor raionale ar urma să fie redistribuit în funcție de noile competențe. Domenii precum asistența socială, sănătatea publică și educația au fost deja preluate de structurile Guvernului.
În paralel, primăriile ar urma să primească o cotă-parte din TVA și din impozitul pe venit achitat la locul de trai sau de muncă.
Consiliile raionale urmează să fie eliminate odată cu alegerile locale din 2027. La scrutinul de anul viitor ar urma să fie aleși primarii și consiliile locale, precum și reprezentanții pentru consiliile regionale.
Experții atrag atenția că funcționalitatea noii structuri va depinde de resursele financiare și umane disponibile, de delimitarea exactă a competențelor și de modul în care vor fi administrate noile regiuni.
Moldova a mai trecut printr-o reorganizare administrativ-teritorială la sfârșitul anilor ’90. Atunci, raioanele au fost înlocuite cu nouă județe, iar municipiul Chișinău a constituit o unitate administrativă separată. Sistemul a funcționat doar câțiva ani, iar în 2001, după revenirea la putere a Partidului Comuniștilor, județele au fost desființate și țara a revenit la organizarea în raioane.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!