Situația de pe Nistru se agravează, iar autoritățile de la Chișinău încearcă să mențină debitul necesar pentru alimentarea cu apă a localităților. Premierul Vasile Tofan susține că Republica Moldova a exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să elibereze un volum mai mare de apă din lacul de acumulare Novodnestrovsk, ajuns la un nivel critic.
Potrivit premierului, de aproape două luni, în aval sunt eliberați între 25 și 30 de metri cubi de apă pe secundă, deși în aceeași perioadă în lac intră un volum mai mic.
„Am forțat partea ucraineană să ne dea mai multă apă decât primeau ei din acumularea în lacul Novodnestrovsk”, a declarat Tofan în cadrul unei conferințe de presă.
Premierul a precizat că nivelul apei în lac a coborât până la 111 metri, în timp ce nivelul considerat normal este de aproximativ 122 de metri. În aceste condiții, Ucraina și-ar fi asumat deja anumite riscuri tehnologice pentru infrastructura hidrotehnică.
„Partea ucraineană ne-a dat detalii tehnice, inclusiv despre riscurile tehnogene pe care și le-au asumat aducând nivelul atât de jos, la 111 metri”, a spus șeful Guvernului.
Ce se întâmplă la nivelul de 102 metri
Tofan a explicat și ce reprezintă pragul de 102 metri, despre care s-a vorbit în ultimele zile ca despre un nivel-limită.
Potrivit premierului, atingerea acestui nivel ar însemna practic punctul în care apa nu mai poate curge gravitațional spre aval.
„102 metri, trebuie să înțelegem, la stația de la Novodnestrovsk, înseamnă punctul mort, când apa nu mai curge. Asta înseamnă că apa a ajuns la un nivel în care deja tehnic nu mai poate curge gravitațional la vale”, a explicat Tofan.
El a subliniat însă că riscurile pentru infrastructură apar înainte de atingerea pragului de 102 metri și că nivelul actual, de 111 metri, este deja unul critic.
Chișinăul, principala preocupare
În acest context, autoritățile încearcă să prevină întreruperea alimentării cu apă, în special în municipiul Chișinău. Sunt vizate și stațiile de captare de la Coșernița și Cosăuți.
Tofan a avertizat că o eventuală sistare a alimentării cu apă a capitalei ar putea avea consecințe grave.
„Dacă un oraș mare ca Chișinău, care are aproape un milion de oameni, o să rămână fără apă potabilă în robinete și fără canalizare, va fi o catastrofă ecologică”, a declarat premierul.
Pentru a reduce riscurile, autoritățile au pus la dispoziție pompe suplimentare și au solicitat sprijinul României și al altor state. Sunt așteptate, inclusiv, echipe de ingineri care să contribuie la găsirea unor soluții tehnice.
Premierul a atras atenția că simpla instalare a pompelor nu este suficientă, întrucât acestea au nevoie de infrastructură electrică și de soluții tehnice adaptate stațiilor de captare construite în urmă cu mai multe decenii.
„Poți să ai toate pompele din lume, dar dacă nu le poți trage linie de înaltă electricitate, dacă nu poți să le faci să capteze apa de o manieră eficientă, mai ales că lucrăm cu tehnologii construite în anii ’60, stația asta de captare, care nu a fost modernizată”, a explicat Tofan.
Potrivit premierului, menținerea accesului populației la apă este în prezent principala prioritate a Guvernului, iar autoritățile încearcă să evite transformarea problemei hidrologice într-o criză de alimentare.
Republica Moldova a instituit, începând cu 26 septembrie 2026, stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!