UE pregătește o perioadă de probă de 10 ani pentru noii membri. Moldova ar putea fi vizată

Uniunea Europeană discută introducerea unei perioade de monitorizare de 10 ani pentru statele care vor adera la blocul comunitar. În acest interval, noii membri ar putea fi sancționați, inclusiv prin suspendarea temporară a dreptului de vot, dacă încalcă grav principiile statului de drept. Mecanismul ar putea viza și Republica Moldova, în cazul aderării la UE.

Propunerea urmărește să prevină situațiile în care statele nou-admise se îndepărtează de valorile democratice europene sau folosesc dreptul de veto pentru a bloca decizii importante ale Uniunii.

De la 15 la 10 ani de monitorizare

Inițiativa a fost lansată de Comisia Europeană, care a propus inițial o perioadă de probă de 15 ani. Mai multe state membre, printre care Italia și țări din grupul „Prietenii Balcanilor de Vest”, au considerat însă că acest termen este prea lung.

În urma negocierilor, președinția irlandeză a Consiliului UE a venit cu o variantă de compromis: reducerea perioadei la 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia cu încă cinci ani.

Potrivit Euronews, propunerea a beneficiat miercuri, 18 noiembrie, de susținerea unei majorități largi a ambasadorilor statelor membre. Mecanismul nu a fost însă adoptat definitiv.

Suspendarea dreptului de vot, una dintre prevederile controversate

Una dintre cele mai sensibile chestiuni aflate în discuție este posibilitatea suspendării dreptului de vot al unui stat nou-admis, în cazul unor încălcări grave ale valorilor europene.

Muntenegru, considerat cel mai avansat candidat la aderare, a cerut ca eventualele sancțiuni să fie aplicate doar în baza unor criterii obiective și a unor încălcări sistematice ale principiilor europene.

Mai multe state membre contestă includerea „cooperării loiale” printre motivele care ar putea declanșa sancțiuni. Acestea consideră că noțiunea poate fi interpretată diferit și este dificil de evaluat în mod obiectiv.

Există și temeri că suspendarea dreptului de vot ar putea crea o categorie de membri cu drepturi limitate, în comparație cu statele care fac deja parte din Uniune.

În schimb, propunerea ca eventualele sancțiuni să fie aprobate prin vot cu majoritate calificată nu a întâmpinat obiecții majore.

Ungaria, unul dintre motivele preocupărilor europene

Discuțiile au loc și pe fondul tensiunilor dintre instituțiile europene și Ungaria, al cărei guvern, condus de Viktor Orbán, a fost criticat pentru probleme legate de statul de drept și pentru blocarea unor decizii europene care necesită unanimitate.

Următoarea etapă a negocierilor va viza includerea unor clauze de salvgardare în viitorul tratat de aderare al Muntenegrului. Comisia Europeană urmărește ca documentul să fie semnat până în iunie 2027.

Deocamdată, nu este clar dacă noul mecanism va fi aplicat doar Muntenegrului sau va deveni un model pentru toate statele care vor adera ulterior la UE, inclusiv Republica Moldova și Ucraina.

Ce spune Cristina Gherasimov despre eventualele sancțiuni

Anterior, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că asemenea măsuri nu ar trebui să îngrijoreze statele care respectă principiile democratice și standardele europene.

„Dacă asigurăm calitatea democrației, nu tolerăm o justiție coruptă și nu acceptăm corupția în instituțiile de stat, nu avem de ce să ne temem. Atât timp cât ești un stat exemplar, aceste măsuri de salvgardare nu se aplică”, a afirmat oficiala.

Comments (0)
Add Comment