Noțiunea de “a mușamaliza” a fost inventată, probabil, în sânul elitei, nu prea are importanță când și în ce loc anume, pentru a estetiza porcăriile care se întâmplă în politică. Pentru plebe, însă, sensul a rămas să fie redat prin vechiul cuvânt “a ascunde”, adică a acoperi o acțiune urâtă. Opinia publică moldovenească cunoaște două cazuri de rezonanță, în care s-au mușamalizat acțiuni reprobabile, comise de contemporanii noștri, reprezentanți iluștri ai elitei moldovenești: “Pădurea Domnească” și mai nou “Cazul clubului de noapte Attico” (scurt – “Cazul Attico”).
După cum se poate deduce din start, locul ales pentru crime și decorațiunile corespund gustului boieresc rafinat . În primul caz este vorba de o vânătoare cu aluzii istorice medievale, pusă la cale de oameni ai legii în comun cu cei de afaceri, soldată cu moartea unuia dintre ei. Al doilea caz, înâtmplat recent, ar fi avut loc la o serbare comună a polițiștilor, judecătorilor și procurorilor de frunte de ziua profesională a ultimilor, care s-a încheiat, precum bine zice un procuror pensionat, cu decesul justiției moldovenești.
Decizia motivată pe cazul “Pădurea Domnească”, pronunțată de către Colegiul Penal lărgit al CSJ, conține 271 de foi. Mușamalizarea lui s-a operat curat moldovenește. Ceea ce trebuie să rețină posteritatea e că singurul vinovat de “vânătoarea interzisă” a fost judecătorul Gheorghe Crețu, iar singurul “vânat interzis” a fost tânărul om de afaceri Sorin Paciu, a cărui familie n-a beneficiat barem de un bănuț despăgubire materială, ori morală. Decizia s-a pronunțat în 2019, la o distanță de nouă ani de la legendara vânătoare.
Posteritatea urma să uite și chiar a uitat că vânătoarea regală, care se încheie de regulă cu o masă copioasă, arăta ca o ședință închisă a reprezentanților notorii ai mafiei moldovenești («сходняк» -rus.). Din grupul de 30 de vânători au făcut parte procurorul general Valeriu Zubco, președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, vicepreședintele Curții, Gheorghe Crețu, membrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Nicolae Damaschin, alte personaje influiente. Deși s-a dorit extrem de mult, nu s-a putut stoarce din acest caz ieșit din comun cel puțin un efect politic. Fostul prim-ministru Vlad Filat, presat de comisarii UE, a renunțat în cele din urmă la acuzarea și răsturnarea grupării (din aceeași alianță politică de dreapta) a lui Vlad Plahotniuc, care a stat îndărătul cazului.
“Сходнякул Attico” a încăput doar într-o pagină de proces-verbal al poliției, în care scrie negru pe alb, că el, de fapt, nu avut loc. Mai multe surse media au relatat cu lux de amănunte, imediat după cele întâmplate în acest local în noaptea de 29 spre 30 ianuarie curent, că 135 de persoane influente din organele de drept au serbat Ziua Procuraturii la o masă boierească. Surse, care au preferat să-și păstreze anonimatul, afirmă, că un înalt funcționar al Procuraturii generale a felicitat audiența, după care tot el ar fi dispus în comun cu un alt înalt funcționar al Ministerului de interne o acțiune de intimidare a mesenilor, cu scopul de a transforma o listă întreagă de fruntași ai poliției, ai instanțelor de judecată și ai procuraturii, în funcționari ușor de șantajat, pentru faptul că au încălcat în plină pandemie legea – restricțiile CNESP – și morala – participarea la un “ospăț pe timp de ciumă”.
Însă acțiunile de identificare și reținere a participanților la sărbătoarea din clubul de noapte au fost împiedicate pe neașteptate de un apel telefonic venit de sus de tot. Cazul a fost mușamalizat dintr-o “celulă de criză” a Ministerului Justiției, ori poate de la etajul doi al Palatului Erdogan din centrul Chișinăului. 60 de mascați de la Direcția Antidrog INI, „BPDS” “Fulger” și BDS „Scorpion” au fost nevoiți să facă cale întoarsă, după ce au înghețat ore întregi sub pereții restaurantului, pentru că administrația “Attico” a încuiat, vezi bine, ușile și a stins lumina. Procuratura Generală, care a anunțat la 1 februarie curent că s-a autosesizat din presă cu privire la scandalul “Attico” și a inițiat o anchetă internă, a refuzat pînă la urmă să dezvăluie numele procurorilor petrecăreți.
Ivan Diacov, fostul procuror al capitalei, a adresat pe urme proaspete o scrisoare deschisă președintelui Maia Sandu și, referindu-se la materialele din presă și sursele sigure pe care le deține, a chemat șeful de stat la acțiuni imediate și hotărâte. El a atras atenția, că acum este momentul oportun, pe care ni-l oferă destinul, pentru a duce la bun sfârșit reforma justiției. Ancheta “cazului Attico” poate netezi drumul pentru înlăturarea din funcție a multor persoane din organele de drept corupte și compromise și chiar pentru reorganizarea procuraturii, care ar permite înfăptuirea visului de aur al PAS “curățarea justiției de elementul criminal”. Zero emoții, însă, dinspre Palat. Cel, ori cea care a inițiat mușamalizarea cazului a ordonat să se pună punct. Și, în consecință, după ce a studiat imaginile înregistrate de camerele video din local, poliția a stabilit că evenimentul pur și simplu nu a avut loc, ori o fi avut loc în altă dimensiune a realității.
Iată, pe scurt, două cazuri, care erau în stare, după cum s-a exprimat Vlad Filat, să arunce în aer clasa politică de la Chișinău. Apropos, aceste cuvinte el le-a rostit cu câteva minute înainte de a fi arestat, iar arestul lui a fost tocmai o urmare directă a mușamalizării cazului “Pădurea Domnească”. După regula de fier a mafiei, dacă nu ai avut curajul să-ți execuți dușmanul, vei fi executat tu, mai devreme ori mai târziu. Mămăliga nu explodează și nu nu e cazul să pomenim în zona plaiului nostru mioritic cuvinte cu caracter războinic, cum ar fi așchiile de șrapnel. Justiția moldovenească are efecte nocive de altă natură… Moartă cum e, continuă să otrăvească societatea cu mirosul și zeama descompunerii, plină de microbi patogeni ilegali.
Autor: Valeriu Reniță