Franța pregătește o creștere semnificativă a capacităților sale militare, vizând majorarea stocurilor de rachete și drone cu până la 400% până în 2030. Planul face parte dintr-o strategie amplă de adaptare la noile riscuri de securitate și de tranziție către o „economie de război”.
Inițiativa vine pe fondul lecțiilor desprinse din războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, care au demonstrat ritmul rapid de consum al munițiilor în conflictele moderne de intensitate ridicată.
Potrivit proiectului de lege privind planificarea militară, analizat de POLITICO, guvernul de la Paris va aloca 8,5 miliarde de euro pentru drone și rachete până în 2030. Ministrul Apărării, Sébastien Lecornu, a subliniat că prioritatea imediată este refacerea stocurilor de muniții.
Planul prevede creșteri semnificative ale capacităților:
- muniții de tip „loitering” (drone kamikaze): +400%
- bombe ghidate AASM Hammer (produse de Safran): +240%
- rachete Aster și Mica (fabricate de MBDA): +30%
În paralel, bugetul apărării va crește constant, ajungând la 76,3 miliarde de euro în 2030.
Totuși, tensiunile persistă între stat și industria de apărare: producătorii acuză lipsa comenzilor ferme, în timp ce autoritățile cer investiții anticipate în capacitățile de producție. Directorul general al MBDA, Eric Béranger, a anunțat deja o creștere de 40% a producției de rachete în acest an.
În ciuda investițiilor masive, Franța nu intenționează să își mărească efectivele militare și nici să achiziționeze suplimentar avioane Dassault Rafale sau fregate.
În schimb, Parisul analizează dezvoltarea unui nou tanc care să înlocuiască actualul Leclerc, pe fondul incertitudinilor legate de programul franco-german Main Ground Combat System.
De asemenea, Franța pare să se retragă din proiectul Eurodrone, afectat de întârzieri majore și lipsă de finanțare în noul plan.
Creșterea investițiilor în apărare reflectă o tendință mai largă la nivel european, accelerată inclusiv de temerile privind reducerea angajamentului de securitate al SUA, după realegerea lui Donald Trump.
În Franța există un consens politic tot mai larg privind necesitatea consolidării apărării, liderul politic Jordan Bardella propunând alocarea a 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare, în linie cu obiectivele NATO.