Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și-a exprimat îndoielile că războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia în următorii trei ani, din cauza lipsei de voință reală din partea Rusiei. Declarația a fost făcută în marja summitului Consiliului European de la Bruxelles.
„Sper că vom avea o rezolvare a războiului din Ucraina înainte de următorul cadru financiar multianual al UE, care începe în 2028. Dar în acest moment nu sunt prea optimist. Nu văd lumină la capătul tunelului”, a spus Nauseda.
Liderul lituanian și-a explicat poziția spunând că Rusia doar imită procesul de pace, iar Moscova nu demonstrează o dorință reală de a merge mai departe.
„Consider că un armistițiu este o condiție absolut necesară pentru orice acord de pace. În prezent, însă, despre asta nu se discută. Prin urmare, răspunsul nostru trebuie să fie clar și puternic, trebuie să adoptăm cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni”, a subliniat președintele lituanian, calificând noul pachet drept unul puternic și suficient, cu condiția să nu existe excepții sau relaxări.
Despre viitorul Ucrainei în Uniunea Europeană, Nauseda a cerut accelerarea negocierilor și evitarea dublelor standarde.
„Nu este bine să avem o abordare selectivă față de unele țări care aspiră la aderare, mă refer la Moldova și Ucraina. Ambele țări depun eforturi și fac progrese bune în implementarea reformelor, dar, din păcate, din cauza unor obstacole bilaterale, Ucraina nu poate deschide primul capitol de negocieri”, a afirmat el.
Președintele lituanian consideră că acest capitol ar trebui deschis cât mai curând, iar celelalte să fie deschise până la sfârșitul anului.
„Este productiv să avem un obiectiv politic clar, de exemplu să vedem Ucraina ca membră a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2030. Este un țel dificil, dar totodată motivant”, a adăugat Nausėda.
În ceea ce privește Ucraina și Moldova, în proiectul de declarație a summitului consultat de Europa Liberă se afirmă că „Consiliul European așteaptă cu interes următorii pași în procesul de aderare, în conformitate cu abordarea bazată pe merit, grupurile de capitole fiind deschise atunci când sunt îndeplinite condițiile”.
Potrivit sursei citate, întrebarea-cheie este acum dacă Ucraina și Moldova ar trebui să fie separate în procesul de aderare, deoarece niciunul dintre cele 27 de state membre ale UE nu pare să se opună avansului Chișinăului.
Mai multe state membre sunt însă reticente în a da undă verde acestei „decuplări”, deoarece nu doresc să cedeze „șantajului maghiar”, după cum spun ele, și consideră că R. Moldova și Ucraina ar trebui să continue împreună pe drumul către aderare.
Pe de altă parte, UE dorește să ofere R. Moldova un stimulent, cu un prim summit UE-Moldova programat pentru începutul lunii iulie, înaintea alegerilor parlamentare ce se anunță foarte disputate, din septembrie, notează sursa citată.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!