O propunere legislativă depusă de 13 deputați PSD ar putea restrânge categoria persoanelor care beneficiază de procedura specială de redobândire a cetățeniei române. Inițiativa vizează articolele 10 și 11 din Legea cetățeniei și elimină prevederile referitoare la descendenții foștilor cetățeni români.
În prezent, legea permite acordarea cetățeniei nu doar persoanelor care au pierdut-o, ci și descendenților acestora. Articolul 10 se referă la descendenții până la gradul al II-lea, iar articolul 11 extinde această posibilitate până la gradul al III-lea.
Forma propusă de cei 13 deputați PSD modifică însă aceste articole astfel încât procedura să se adreseze persoanelor care au deținut efectiv cetățenia română și au pierdut-o în anumite condiții. În textul modificator nu mai apar referirile la descendenții foștilor cetățeni români.
Inițiatorii justifică schimbarea prin necesitatea revenirii la caracterul reparator al procedurii și prin dorința de a consolida legătura efectivă dintre solicitant și statul român. În expunerea de motive, aceștia afirmă că extinderea succesivă a procedurii către descendenți a contribuit la creșterea numărului de cereri depuse de persoane care nu au deținut niciodată cetățenia română.
Un alt argument invocat este eficientizarea activității Autorității Naționale pentru Cetățenie. Potrivit inițiatorilor, eliminarea descendenților din procedură ar reduce volumul verificărilor privind filiația și actele de stare civilă care trebuie analizate pe parcursul mai multor generații.
În expunerea de motive sunt menționate și întârzierile în soluționarea cererilor. Inițiatorii arată că în 2025 existau peste 150.000 de dosare în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Totodată, documentul face referire la o anchetă privind peste 900 de cereri suspecte, în care ar fi fost folosite documente falsificate pentru obținerea cetățeniei.
Propunerea a generat deja reacții politice. Senatorul USR Cătălin Bochileanu susține că modificarea ar afecta în special românii din Republica Moldova și atrage atenția asupra situației dosarelor deja depuse, în condițiile în care proiectul nu prevede, în forma actuală, dispoziții tranzitorii pentru acestea.
În același timp, Eugen Bejinariu, unul dintre inițiatorii proiectului, afirmă că modificarea nu ar bloca accesul străinilor la cetățenia română și susține că persoanele care au dorit să redobândească cetățenia și au avut acest drept au avut la dispoziție o perioadă suficient de lungă pentru a depune cererile.
Critici au apărut și în Republica Moldova. Istoricul și analistul politic Nicolae Negru a contestat public inițiativa, susținând că aceasta ar afecta urmașii persoanelor din Basarabia care au avut cetățenia română înainte de schimbările teritoriale produse în secolul trecut. Declarația sa este o poziție politică și nu reprezintă o constatare juridică asupra efectelor proiectului.
Propunerea legislativă B509/2026 a fost depusă la Senat pe 15 septembrie 2026 și, în prezent, se află în procedură de dezbatere. La 21 septembrie, proiectul a fost transmis pentru avize Consiliului Economic și Social și Consiliului Legislativ și pentru un punct de vedere Guvernului.
Prin urmare, modificările propuse nu sunt încă în vigoare. Pentru a deveni lege, inițiativa trebuie să parcurgă etapele procedurii legislative și să fie adoptată de Parlament și promulgată.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!