Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova sunt nemulțumiți de nivelul lor de trai, iar numărul celor care privesc cu pesimism spre viitor este în creștere. Cele mai mari îngrijorări ale populației sunt legate de prețurile la energie și carburanți, dar și de nivelul datoriei publice. Datele au fost prezentate în cadrul Barometrului socio-politic pentru luna noiembrie 2026, realizat de compania sociologică IMAS.
Potrivit directorului IMAS, Doru Petruți, 49% dintre participanții la sondaj s-au declarat nemulțumiți de modul în care trăiesc, în timp ce doar 28% spun că sunt mulțumiți de situația lor.
În același timp, optimismul în rândul populației a scăzut considerabil. Dacă în ultimii doi-trei ani ponderea persoanelor optimiste se situa între 38% și 39%, în prezent aceasta a ajuns la 27%. În schimb, numărul pesimiștilor a crescut de la 18% la 36%.
Prețurile la carburanți și energie se numără printre principalele surse de nemulțumire. Astfel, 89% dintre respondenți sunt nemulțumiți de modul în care este gestionată situația prețurilor la benzină și motorină. În cazul gazelor naturale, procentul ajunge la 81%, iar pentru energia electrică – la 90%.
O altă preocupare importantă este nivelul datoriei publice. Jumătate dintre participanții la cercetare afirmă că sunt foarte îngrijorați de acest indicator și consideră că statul ar trebui să reducă datoria. Alți 26% cred că aceasta ar putea provoca dificultăți financiare în viitor.
Doar 5% dintre respondenți consideră că nivelul datoriei publice este unul normal, în timp ce 15% spun că împrumuturile sunt justificate atât timp cât situația este ținută sub control.
Sondajul a inclus și întrebări despre criza apei. În opinia a 29% dintre participanți, seceta prelungită și lipsa precipitațiilor au contribuit la apariția problemei. Alți 40% consideră că responsabilitatea revine autorităților Republicii Moldova, pe care le acuză că nu au intervenit la timp sau nu au negociat suficient cu Ucraina. Totodată, 20% dintre respondenți susțin că autoritățile ucrainene au redus prea mult cantitatea de apă care ajunge în râul Nistru.
În ceea ce privește încrederea în instituții, sistemul educațional ocupă prima poziție. Grădinițele, școlile și universitățile au primit note cuprinse între 7 și 10 din partea a 61% dintre participanții la sondaj. Biserica se bucură de încrederea a 57% dintre respondenți, iar instituțiile de sănătate publică – de aproximativ 40%.
Cercetarea sociologică a fost realizată pe un eșantion de 1.116 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani, din 86 de localități ale țării. Interviurile au fost desfășurate față în față, în limbile română și rusă, în perioada 19 octombrie – 9 noiembrie 2026. Marja de eroare este de ±3%.