Un ONG din Republica Moldova propune un mecanism pentru pregătirea și dezvoltarea unor proiecte comune cu România, susținând că inițiativa ar putea atrage investiții europene de până la un miliard de euro. Problema este că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nu recunoaște organizației un rol de coordonare și avertizează asupra riscului ca aceasta să se suprapună peste atribuțiile instituțiilor publice.
Inițiativa, denumită „Programul de Interconectare Sustenabilă România–Moldova”, a ajuns în atenția Ministerului Infrastructurii în iunie 2026. Instituția a transmis că nu susține programul, argumentând că o entitate privată nu poate prelua atribuții care revin ministerelor de resort.
„Considerăm că o entitate privată, cum este Centrul enunțat, nu trebuie să aibă atribuții care se suprapun sau substituie deciziile luate de ministerele de resort”, a precizat ministerul.
Și Ministerul Afacerilor Externe a subliniat că stabilirea domeniilor de intervenție și evaluarea costurilor pentru asemenea proiecte țin de competența autorităților.
În pofida poziției instituțiilor, Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR) susține că lucrează în continuare la program. Organizația își propune să contribuie la pregătirea și implementarea unor proiecte comune România–Republica Moldova pentru perioada 2028–2034 și afirmă că platforma creată are un rol tehnic în acest proces.
Președintele CAPDR, Ion Ștefanovici, nu a prezentat însă o confirmare oficială din partea autorităților de la Chișinău privind desemnarea organizației drept coordonator tehnic. Acesta a invocat, în schimb, participarea unor oficiali români și moldoveni la evenimente organizate de centru, pe care o consideră o formă de confirmare informală.
Poziția este privită cu rezerve de reprezentanții instituțiilor de dezvoltare regională. Directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est din România, Vasile Asandei, a declarat că nu cunoaște în ce calitate sau cu ce mandat încearcă organizația să gestioneze relația dintre cele două țări.
La Chișinău, directorul ADR Municipiul Chișinău, Sergiu Brînza, a descris CAPDR drept o organizație care poate oferi servicii de consultanță primăriilor pentru pregătirea proiectelor și atragerea finanțărilor, dar nu poate exercita un rol guvernamental.
„Ăsta este un ONG, o organizație care dorește să-și capaciteze… cumva, să ajute primăriile, dar nu poate fi ridicat la nivel guvernamental”, a explicat Sergiu Brînza.
Una dintre cele mai importante necunoscute rămâne valoarea de până la un miliard de euro vehiculată de CAPDR. Organizația susține că programul ar putea mobiliza investiții europene de această amploare, însă ADR Chișinău afirmă că cifra nu este cunoscută la nivel guvernamental.
„Mai multă lume m-a întrebat de unde domnul Ștefanovici a luat cifra asta? El… probabil că este la nivel de intuiție a lui, pentru că nu am auzit-o la nivel guvernamental nicăieri”, a declarat Sergiu Brînza.
Totodată, reprezentanții ADR Nord-Est consideră că, în cazul unei colaborări instituționale pentru dezvoltarea regională, parteneriatul ar trebui să implice instituțiile publice responsabile de acest domeniu. O organizație privată poate presta servicii de consultanță, însă acest lucru este diferit de coordonarea unui mecanism interguvernamental.
Activitatea CAPDR include și proiecte în alte domenii, inclusiv cooperarea internațională și relațiile cu China. Organizația a participat, de asemenea, la pregătirea unei delegații medicale din România și Republica Moldova pentru o reuniune desfășurată în China.
În prezent, rămâne neclar dacă „Programul de Interconectare Sustenabilă România–Moldova” are un statut oficial și cine i-a acordat organizației mandatul de a-l coordona. Autoritățile moldovene nu au confirmat desemnarea CAPDR în acest rol, iar cifra de un miliard de euro nu este recunoscută ca o estimare stabilită la nivel guvernamental.
Inițiativa trebuie, de asemenea, raportată la mecanismele publice deja existente și la documentele strategice ale Republicii Moldova, inclusiv Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!