Deși mai multe partide au inclus tineri pe listele de candidați la alegerile parlamentare, aceștia au fost plasați pe poziții neeligibile, fără șanse reale de a ajunge în Parlament. Reprezentanții Consiliului Național al Tineretului din Moldova susțin că prezența tinerilor în politică a fost tratată, în multe cazuri, mai mult simbolic decât strategic.
În cadrul unei conferințe de presă la IPN, Grigore Rînja, coordonator de proiecte la CNTM, a precizat că, potrivit rezultatelor scrutinului din 28 septembrie, din toți cei 101 de parlamentari aleși, doar 12 deputați au sub 35 de ani și, având în vedere că majoritatea se apropie deja de acest prag de vârstă, doar trei vor mai avea sub 35 de ani până la finalul mandatului, în 2029, transmite democracy.md cu referire la IPN.
Prin comparație, după alegerile din 2021, 14 deputați aveau sub 35 de ani. „Prin urmare vorbim nu de o creștere, ci o de o scădere a reprezentării tinerilor în Parlament, ceea ce confirmă lipsa unei politici coerente a lor în viața publică”, a menționat Grigore Rînja de la CNTM.
Datele oficiale arată că aproape 25% dintre alegătorii Republicii Moldova au avut între 18 și 35 de ani. Cu toate acestea, proporția tinerilor în actualul Parlament este cu mult sub acest prag.
„Dacă un sfert dintre votanți sunt tineri, este firesc ca și cel puțin un sfert dintre aleși să provină din generația lor. În caz contrar, vorbim despre un dezechilibru democratic”, a remarcat coordonatorul de proiecte din cadrul CNTM.
Organizația solicită partidelor ca reprezentarea tinerilor să fie o prioritate strategică, nu un aspect decorativ în campanii electorale. În acest sens, CNTM propune introducerea unei cote minime de 20% pentru tineri pe liste electorale, programe de formare și mentorat politic pentru tineri și mecanisme reale de participare a tinerilor lideri în luarea deciziilor.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!