Un eventual atac asupra Palatului Élysée, revolte de stradă sau chiar o insurecție armată se numără printre scenariile analizate de autoritățile franceze în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027. Potrivit unei investigații jurnalistice, serviciile de securitate ar fi pregătit inclusiv un plan de evacuare a președintelui Emmanuel Macron, care ar urma să fie adăpostit într-un buncăr amenajat în secret la periferia Parisului.
Dezvăluirile apar în volumul „La Nouvelle Armée des ombres”, semnat de trei jurnaliști francezi și publicat la începutul lunii noiembrie. Informațiile, citate de RBC-Ukraine și The Telegraph, descriu măsurile pe care serviciile de informații și structurile de securitate le-ar pregăti pentru eventualitatea unor tulburări majore după scrutinul prezidențial din 2027.
Potrivit autorilor, protestele „vestelor galbene” din 2018 au determinat autoritățile să reevalueze riscurile la adresa securității șefului statului. În timpul unei vizite la Le Puy-en-Velay, Emmanuel Macron s-a confruntat atunci cu manifestanți furioși, iar episodul ar fi contribuit la consolidarea măsurilor de protecție.
Printre scenariile luate în calcul se află izbucnirea unor proteste violente în cazul în care rezultatul alegerilor ar genera nemulțumiri în rândul unor categorii ale populației. O eventuală victorie a partidului Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, ar putea declanșa manifestații ale stângii radicale, ale tinerilor din suburbii și ale unor grupuri din mediul rural, care ar contesta rezultatul scrutinului.
În cazul unei victorii a lui Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului Franța Nesupusă, autorii investigației menționează un alt posibil scenariu: o formă de rezistență pasivă din partea unor polițiști, care ar putea refuza să execute ordinele noii conduceri politice.
Investigația susține că poliția din Paris ar fi organizat reuniuni pentru pregătirea în eventualitatea unei insurecții. Totodată, Direcția Generală pentru Securitate Externă (DGSE) ar fi simulat posibile scenarii de ingerință în procesul electoral.
În cadrul exercițiilor, polițiștii ar fi fost puși în situația de a-și desfășura activitatea fără telefoane criptate, pentru a testa capacitatea de reacție în cazul unui atac cibernetic care ar afecta sistemele de comunicații.
Un alt scenariu analizat ar viza o eventuală insurecție armată. Potrivit autorilor, forțele speciale franceze ar fi evaluat posibilitatea mobilizării militarilor pentru apărarea Parlamentului, dacă instituțiile statului ar ajunge să fie amenințate.
De asemenea, un oficial de rang înalt din serviciile de informații ar fi avertizat încă din aprilie asupra riscului izbucnirii unei revolte de amploare, alimentate de creșterea prețurilor la carburanți și de nemulțumirile sociale acumulate în ultimii ani.
Volumul menționează și interesul reînnoit al serviciilor secrete franceze pentru rețelele clandestine de rezistență constituite în perioada Războiului Rece. Acestea ar putea fi activate în eventualitatea unei crize majore, în care instituțiile statului nu și-ar mai putea desfășura activitatea în condiții normale.
Un fost comandant al forțelor speciale avertizează însă asupra riscurilor pe care le-ar implica folosirea armatei împotriva protestatarilor. În opinia sa, o asemenea practică ar putea deveni un instrument obișnuit la dispoziția liderilor politici, cu posibile consecințe grave asupra democrației.