Laura Codruța Kovesi își încheie vineri mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție pe care a condus-o încă de la înființare. Înainte de plecare, aceasta a atras atenția asupra riscurilor care ar putea afecta activitatea instituției, menționând subfinanțarea, blocajele birocratice și presiunile politice.
De la 1 noiembrie, funcția de procuror-șef european va fi preluată de germanul Andrés Ritter, numit pentru un mandat de șapte ani.
Kovesi a devenit primul procuror-șef european în octombrie 2019, după ce a condus Direcția Națională Anticorupție din România. Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, și-a început activitatea la 1 iunie 2021. Instituția investighează și urmărește penal fraudele care afectează bugetul Uniunii Europene, cazurile de corupție din statele membre și fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA.
Anchetele EPPO: prejudicii estimate la peste 67 de miliarde de euro
Prima evaluare oficială a activității Parchetului European, publicată în această lună de Comisia Europeană, indică o creștere semnificativă a volumului de muncă și o funcționare eficientă a instituției.
Conform datelor prezentate în evaluare, numărul anchetelor aflate în desfășurare a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025.
Totodată, valoarea prejudiciilor estimate în dosarele investigate a ajuns la 67,27 miliarde de euro, potrivit raportului anual al EPPO pentru 2025. Suma reprezintă valoarea estimată a prejudiciilor, nu bani recuperați sau fraude demonstrate definitiv în instanță.
În cursul anului trecut, procurorii europeni au inițiat 2.030 de anchete noi, cu aproximativ 35% mai multe decât în 2024. Rata condamnărilor în cauzele soluționate prin decizii judecătorești a fost de aproape 95%.
Deși a evidențiat contribuția instituției la protejarea bugetului comunitar, Comisia Europeană a semnalat și probleme legate de resursele umane și financiare, precum și de colaborarea cu autoritățile naționale.
Avertismentul lui Kovesi privind viitorul instituției
Într-un interviu acordat publicației Politico înainte de încheierea mandatului, Laura Codruța Kovesi a declarat că rezultatele obținute de EPPO nu reprezintă o garanție pentru viitorul instituției.
Aceasta a făcut referire la serialul danez „Borgen” și la o replică despre lipsa de reacție față de problemele semnalate la Bruxelles.
„În timp ce îmi părăsesc biroul, mă gândesc la celebrul serial danez Borgen. Există acolo o replică foarte cunoscută: «La Bruxelles, nimeni nu te poate auzi țipând». Și, din păcate, acest lucru este adevărat”, a afirmat Kovesi.
Totodată, ea a avertizat că instituția riscă să fie slăbită tocmai din cauza rezultatelor obținute: „Sunt îngrijorată că Parchetul European va fi ucis încet, tocmai pentru că își face treaba”.
Printre problemele semnalate se numără finanțarea insuficientă, întârzierea reformelor legislative și procedurile administrative care îngreunează activitatea procurorilor. Potrivit lui Kovesi, EPPO ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă bugetul disponibil permite acoperirea a doar 180 de posturi.
Fosta șefă a DNA a criticat și atitudinea unor politicieni și oficiali europeni față de anchetele penale. În opinia sa, independența justiției este susținută atât timp cât investigațiile nu vizează interesele celor aflați la putere sau ale apropiaților acestora.
Kovesi a invocat și situația din Grecia, pe care o consideră unul dintre cele mai clare exemple de tentative de intimidare a EPPO. Cazul este legat de investigațiile privind presupuse fraude cu subvenții agricole europene.
O altă dificultate menționată vizează conflictele de competență dintre Parchetul European și autoritățile judiciare naționale, care pot întârzia sau chiar bloca anumite investigații.
„Provocarea cheie pentru EPPO și, în special, pentru succesorul meu va fi menținerea independenței și credibilității EPPO”, a subliniat Kovesi.
Întrebată despre planurile sale după încheierea mandatului, aceasta a preferat să nu ofere detalii și a îndemnat la concentrarea atenției asupra viitorului instituției.