Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) acuză autoritățile centrale că desfășoară procesul de reformă administrativ-teritorială cu încălcarea principiului voluntariatului și susține că asupra administrațiilor publice locale sunt exercitate presiuni pentru acceptarea amalgamării.
Potrivit CALM, termenul-limită de 31 iulie, stabilit pentru adoptarea deciziilor privind amalgamarea voluntară, nu are suport legal. Reprezentanții Congresului afirmă că nici Legea nr. 225/2023 și nici Hotărârea Guvernului nr. 925/2023 nu prevăd un astfel de termen, iar documentele oficiale ale Executivului indică faptul că evaluarea reformei este planificată pentru sfârșitul anului 2026.
CALM mai susține că unor primari li se promit fonduri pentru dezvoltarea localităților în schimbul acceptării amalgamării, însă consideră că nu există garanții juridice privind acordarea acestor investiții pe termen lung sau în eventualitatea schimbării guvernării.
Totodată, organizația afirmă că o eventuală condiționare a accesului la programe naționale, precum „Satul European”, de acceptarea amalgamării ar reprezenta o formă de discriminare și ar contraveni prevederilor constituționale.
Reprezentanții administrațiilor locale consideră, de asemenea, că stimulentele financiare oferite pentru amalgamare sunt insuficiente pentru a răspunde necesităților reale de dezvoltare a infrastructurii, precum modernizarea drumurilor, construcția apeductelor și extinderea rețelelor de canalizare.
Potrivit CALM, numărul procedurilor de amalgamare inițiate a crescut considerabil în ultima perioadă, pe fondul presiunilor exercitate asupra autorităților locale. Organizația afirmă că, după doar două fuziuni realizate anul trecut, în prezent sunt vizate peste 760 de localități, echivalentul a aproximativ 85% dintre primăriile din Republica Moldova.
În opinia Congresului, accelerarea procesului riscă să transforme reforma administrativ-teritorială într-o lichidare a primăriilor rurale, cu efecte asupra reprezentării locale, personalității juridice a comunităților și funcționării administrației publice.
CALM avertizează, totodată, că funcționarii și demnitarii care, potrivit organizației, exercită presiuni ilegale sau induc în eroare autoritățile locale ar putea răspunde în baza prevederilor Codului penal privind abuzul de putere, excesul de putere și falsul în acte publice.
„Nu este reformă, este doar o centralizare politică ambalată frumos. Toate guvernările lipsite de memorie instituțională care au realizat reforme radicale, călcând peste democrația locală, au plecat în istorie rapid și definitiv”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.
În încheiere, CALM își reafirmă opoziția față de orice formă de amalgamare forțată sau condiționată și solicită autorităților reluarea dialogului cu administrațiile publice locale, cu respectarea principiilor prevăzute de Carta Europeană a Autonomiei Locale.
Congresul susține că, în forma actuală, reforma administrativ-teritorială riscă să genereze tensiuni între autorități și cetățeni și să afecteze încrederea în instituțiile statului, în loc să contribuie la consolidarea administrației publice și la avansarea parcursului european al Republicii Moldova.