Gazzetta dello Sport a făcut o trecere în revistă ale premiilor pe care sportivii medaliați la Jocurile Olimpice de la Paris le pot dobândi. Hong Kong pune la bătaie cea mai mare sumă pentru aur, în timp ce țările nordice nu vor recompensa special o medalie în capitala Franței.
Pentru orice sportiv, medalia de aur la Jocurile Olimpice este un lucru care nu are preț, aura pe care o ai când ucri pe cea mai înaltă treaptă a podiumului și ți se cântă imnul la cea mai importantă competiție din lume fiind mai presus de orice beneficiu material.
Cu toate acestea, Comitetele Olimpice sau guvernele celor mai multe dintre cele peste 200 de țări prezente la Paris au anunțat deja cât vor primii atleții care se vor întoarce „acasă” cu medalia din cel mai prețios metal „la gât”.
În Statele Unite, țară care a dominat autoritar istoria recentă a JO și care e de așteptat să câștige și în 2024 clasamentul pe medalii, aurul se plătește cu 35.000 de euro, argintul cu 21.000 și bronzul cu 14.000 (evident, plata e în dolari, dar am făcut transformarea în euro pentru a discuta într-o singură monedă).
Țara din Europa care plătește cel mai bine aurul olimpic este Serbia, care îi va remunera pe sportivi cu 200.000 de euro în cazul în care se clasează pe locul 1. Marocul și Lituania o secondează (186.000 de euro, respectiv 167.000 de euro), în timp ce la polul opus se află britanicii, suedezii și norvegienii. Aceștia nu vor oferi prime speciale pentru vreo medalie.
Hong Kong este țara care recompensează, pentru moment, cel mai bine aurul olimpic, un sportiv urmând a câștiga aproape 700.000 de euro pentru locul întâi la Jocurile Olimpice. Iar șansele ca premiul să fie accesat sunt mari, asiaticii cucerind la Tokyo 6 medalii, dintre care una de aur. Acum, ei vor miza din nou pe prezențe în frunte la scrimă, înot și tenis de masă, astfel că unii dintre atleții din această țară se pot îmbogăți dacă fac performanțe la Paris.
Trebuie spus că Arabia Saudită, țara care pare să aibă „resurse nelimitate”, nu a anunțat încă recompensa pentru aur, dar șansele ca un sportiv de aici să urce pe cea mai înaltă treaptă sunt minime: Arabia Saudită va avea doar 9 atleți în cursă, iar karatele, unde s-a obținut o medalie la Tokyo, nu mai e în program. În Japonia, Tereg Hamedi, care a adus un argint istoric la karate, a primit 1,2 milioane de euro pentru performanța sa.
Pe lângă premiile în bani, unele Comitete Olimpice apelează la bonsuri speciale, cum e cazul Indoneziei. Aceasta oferă vaci și proprietăți sportivilor medaliați, așa cum s-a întâmplat la Tokyo cu Apriyani Rahayu și Greysia Polii, campioane la dublu feminin, la badminton.
Coreea de Sud îi scutește pe medaiați de stagiul militar obligatoriu, în timp ce Austria își recompensează campionii cu monede speciale de mare valoare, una valorând până la 20.000 de euro.
Destule Guverne vor finanța sportivii medaliați cu locuințe, așa cum se întâmplă cu o fostă țară din URSS, Kazakhstan. În funcție de culoarea medaliei, un atlet va avea acces la un imobil mai mare și mai bine situat în capitala Astana (3 camere pentru aur, garsonieră pentru bronz).
Cele mai mari sume puse la bătaie pentru o medalie olimpică de aur
1. Hong Kong – 700.000 de euro
2. Singapore – 650.000 de euro
3. Taiwan – 550.000 de euro (statul îi va plăti, în plus, un salariu lunar, pe viață, campionului olimpic, în valoare de 3700 de euro)