Europa intră în sezonul rece cu prețuri în creștere la gaze și electricitate, pe fondul conflictului cu Iranul și al rezervelor reduse de combustibil din depozitele subterane. Marți, 13 octombrie, cotațiile gazelor naturale pe piața europeană au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani, iar specialiștii avertizează că scumpirile ar putea deveni mai vizibile în facturile populației pe parcursul iernii.
Potrivit unei analize Euronews, Bruxellesul înregistrează cele mai mari tarife la electricitate pentru consumatorii casnici, în timp ce Stockholmul se află în fruntea clasamentului prețurilor la gaze naturale.
Contractele futures pentru gazele tranzacționate la hubul olandez TTF au ajuns la 87,20 euro/MWh pe 13 octombrie, comparativ cu aproximativ 32 de euro/MWh înainte de izbucnirea războiului cu Iranul. Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat transporturile prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie, prin care trece, în condiții normale, aproximativ o cincime din livrările globale de gaz natural lichefiat.
Deocamdată, creșterile prețurilor angro nu s-au reflectat în aceeași măsură în facturile gospodăriilor. Între 2 februarie și 1 septembrie 2026, tarifele la gaze pentru consumatorii casnici au crescut, în medie, cu 12% în capitalele Uniunii Europene, iar cele la electricitate cu 4,2%, potrivit indicelui european al prețurilor energiei pentru gospodării (HEPI).
În aceeași perioadă, scumpirile carburanților au fost mai accentuate. Între 23 februarie și 5 octombrie, motorina s-a scumpit în medie cu 35% în UE, iar benzina cu 23%.
La începutul lunii septembrie, prețul electricității pentru populație varia de la 8,4 eurocenți/kWh în Kiev la 41,3 eurocenți/kWh în Bruxelles. Media capitalelor UE era de 27,2 eurocenți/kWh.
După Bruxelles, cele mai mari tarife erau înregistrate în Berlin, unde un kilowatt-oră costa 39,6 eurocenți, Dublin – 38,7, Berna – 38,6 și Londra – 38,3 eurocenți. Urmau Roma, cu 36,6 eurocenți/kWh, Viena – 34,4 și Praga – 34,3.
La celălalt capăt al clasamentului se aflau Kiev, cu 8,4 eurocenți/kWh, Budapesta – 10,3, Podgorica – 11,3, Belgrad – 11,6 și Valletta – 12,3 eurocenți/kWh.
Clasamentul se schimbă însă atunci când tarifele sunt raportate la puterea de cumpărare a populației. În acest caz, Bucureștiul devine cea mai scumpă capitală europeană la electricitate, cu un indicator de 55,1 standarde ale puterii de cumpărare (PPS). Oslo se situează la polul opus, cu 11,5 PPS.
Diferențe considerabile se înregistrează și la gazele naturale. În septembrie, Kievul avea cel mai mic tarif, de 1,5 eurocenți/kWh, în timp ce Stockholmul înregistra cel mai ridicat preț, de 34,8 eurocenți/kWh. Amsterdamul ocupa locul al doilea, cu 21,2 eurocenți/kWh, față de media de 11,9 eurocenți/kWh a capitalelor UE.
Dintre marile economii europene, cele mai mari tarife la gaze erau în Paris, de 15,7 eurocenți/kWh, Roma – 15,2 și Berlin – 12,5. Prețurile erau mai mici în Londra, unde ajungeau la 10,3 eurocenți/kWh, și în Madrid, cu 10,1 eurocenți/kWh.
După ajustarea la puterea de cumpărare, Stockholmul rămâne cea mai scumpă capitală pentru gaze, urmat de Lisabona, Amsterdam, Roma și Sofia. Budapesta devine, în schimb, cea mai ieftină.
În intervalul februarie–septembrie 2026, cele mai mari majorări ale tarifelor la electricitate au fost raportate în Lisabona, unde prețurile au crescut cu 22%. Au urmat Amsterdamul, cu 17,3%, Madridul – 15,1% și Roma – 14,9%. În aceeași perioadă, electricitatea s-a ieftinit în Luxemburg cu 15,3%, în Tallinn cu 7,9% și în Helsinki cu 7,1%.
La gaze naturale, cea mai puternică scumpire a fost înregistrată în Tallinn, unde tariful a crescut cu 59,2%, de la 7,8 la 12,4 eurocenți/kWh. Majorări importante au fost raportate și în Bruxelles, cu 37,9%, Atena – 33,1%, Berna – 30,2%, Londra – 28,2%, Riga – 23%, Viena – 22,8%, Paris – 22,5% și Berlin – 22%.
Specialiștii avertizează că impactul scumpirii gazelor pe piețele angro nu s-a transmis integral consumatorilor. Contractele cu preț fix și schemele de sprijin guvernamental pot întârzia sau limita majorarea facturilor, însă efectele ar putea deveni mai evidente în lunile de iarnă.
Un alt factor de risc îl reprezintă nivelul redus al rezervelor de gaze. Potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA), la 3 octombrie 2026, depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute în proporție de 72,4%. Acesta este cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului de la începutul monitorizării, în 2011.
Experții avertizează că rezervele limitate ar putea spori vulnerabilitatea Europei în cazul unei ierni geroase, mai ales dacă temperaturile scăzute se vor menține până aproape de primăvară.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!