Vinurile produse din soiurile de struguri Isabella și Lidia nu vor fi acceptate pe piața Uniunii Europene după aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar. În prezent, aceste soiuri ocupă peste 5.000 de hectare de viță-de-vie, iar autoritățile susțin că sectorul trebuie să se orienteze către soiuri care corespund cerințelor europene și sunt mai bine adaptate schimbărilor climatice.
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a declarat că extinderea plantațiilor cu soiuri rezistente și acceptate pe piața europeană reprezintă una dintre provocările importante pentru sectorul vitivinicol.
„Două soiuri de viță-de-vie – Isabella și Lidia – pentru producerea vinului nu vor fi acceptate în cadrul Uniunii Europene atunci când vom deveni deja membri. Acum, o provocare pe care o avem noi este să creștem numărul plantațiilor, inclusiv prin accesarea fondurilor europene, dar în special a fondurilor care vor fi alocate prin Programul Strategic al Politicii Agricole (PSPA)”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Osmochescu, autoritățile și cercetătorii lucrează deja la identificarea și cultivarea unor soiuri care să facă față mai bine condițiilor climatice, inclusiv secetei și temperaturilor scăzute.
„În prezent, ne aflăm la intersecția industriei, a științei și a cercetării, unde începem să plantăm soiuri de viță-de-vie care sunt rezistente la schimbările climatice. Noi deja o facem la nivel de institut și vedem rezultate pozitive”, a afirmat ministrul.
El susține că adaptarea sectorului la noile condiții ar putea contribui și la creșterea competitivității producătorilor moldoveni pe piețele externe.
O altă problemă ține de schimbarea preferințelor consumatorilor în cazul strugurilor de masă. Economistul Ghenadie Ivașcenco susține, într-un studiu, că unele soiuri cultivate pe scară largă în Republica Moldova, inclusiv soiul „Moldova”, corespund tot mai puțin cererii de pe piețele europene.
Potrivit economistului, aproximativ 80% din cererea de pe piețele occidentale este orientată către strugurii fără sâmburi. În același timp, soiurile cu sâmburi sunt comercializate în special datorită prețului mai redus sau preferințelor tradiționale.
Ivașcenco estimează că, în funcție de piață, sezon și calitate, strugurii cu sâmburi pot fi vânduți cu 40–50% mai ieftin decât soiurile moderne fără sâmburi.
Economistul consideră că Republica Moldova a întârziat tranziția către soiurile solicitate pe piețele externe și susține că este necesară o colaborare mai strânsă între cercetători și producători.
„Nu am construit un program real de tranziție, nu am finanțat suficient cercetarea, nu am conectat știința cu businessul, nu am testat sistematic soiuri moderne și nu am creat un mecanism prin care fermierii să primească rapid material săditor competitiv și tehnologii adaptate local”, a declarat Ghenadie Ivașcenco.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!