Peste 2.000 de elevi sunt înscriși în cele opt instituții cu predare în limba română din regiunea transnistreană, subordonate Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău, în anul de studii 2026–2027. Deși numărul copiilor care aleg aceste școli este în creștere, capacitatea limitată a clădirilor împiedică unele instituții să accepte toate cererile de înscriere. Totodată, elevii, părinții și cadrele didactice continuă să fie expuși presiunilor din partea structurilor de la Tiraspol.
Problemele sunt evidențiate în raportul de monitorizare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, publicat de Asociația Promo-LEX pentru perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026.
Potrivit organizației, în ultimii cinci ani, numărul elevilor din școlile cu predare în limba română a crescut constant. Tendința este vizibilă și în rândul copiilor alolingvi, ceea ce indică un interes sporit pentru studierea limbii române și pentru programele educaționale desfășurate conform standardelor naționale.
Creșterea numărului de elevi se produce în condițiile în care populația tânără a regiunii este în scădere. Datele prezentate în raport arată că, în ultimul deceniu, numărul copiilor cu vârste de până la 18 ani din stânga Nistrului s-a diminuat cu aproximativ 33%.
În același timp, infrastructura școlară nu reușește să țină pasul cu cererea. Reprezentanții unor instituții au semnalat că spațiile în care își desfășoară activitatea nu sunt pe deplin adaptate necesităților procesului educațional, iar unele școli au fost nevoite să refuze cereri de înscriere din cauza lipsei locurilor disponibile.
Raportul Promo-LEX atrage atenția și asupra presiunilor la care ar fi supuse familiile care își înscriu copiii în aceste instituții. Potrivit organizației, riscul intimidărilor este deosebit de relevant pentru părinții care lucrează în structuri subordonate administrației de la Tiraspol.
Situații similare ar fi fost înregistrate și în cazul participanților la Programul național de studiere a limbii române. Unii beneficiari ar fi renunțat la cursuri după ce au fost monitorizați și supuși presiunilor din partea reprezentanților structurilor transnistrene.
Organizația mai semnalează că, în perioada monitorizată, reprezentanți ai administrației separatiste au lansat în repetate rânduri acuzații la adresa instituțiilor de învățământ cu predare în limba română.
În august, Alexandr Stețiuc, adjunctul așa-numitului ministru de externe de la Tiraspol, a descris aceste școli drept instituții „angajate politic” și a susținut că elevii ar fi implicați în activități politice. Ulterior, Vadim Cravciuc, membru al așa-numitului soviet suprem, a acuzat instituțiile că ar denatura istoria și ar glorifica fascismul și nazismul.
La rândul său, Andrei Safonov, un alt reprezentant al structurii legislative nerecunoscute, a prezentat școlile drept posibile centre de subversiune. În septembrie, mesaje similare au fost reluate de așa-zisul minister de externe de la Tiraspol.
Promo-LEX consideră îngrijorătoare asocierea instituțiilor de învățământ cu predarea nazismului și amintește că retorica privind „denazificarea” a fost utilizată de Federația Rusă pentru a justifica invazia pe scară largă a Ucrainei.
Potrivit organizației, răspândirea unor asemenea mesaje în regiunea transnistreană contribuie la stigmatizarea școlilor, a profesorilor și a elevilor și poate favoriza un climat de intimidare și represalii.