Ministerul Apărării a elaborat un proiect de lege care stabilește un nou cadru juridic pentru instituirea, prelungirea și încetarea stării de asediu și a stării de război în Republica Moldova. Documentul reglementează atribuțiile autorităților, măsurile speciale care pot fi aplicate în astfel de situații, precum și drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice. Proiectul a fost supus consultărilor publice.
În prezent, cele două regimuri sunt reglementate prin Legea nr. 212/2004. Noul proiect urmează să înlocuiască această lege, Ministerul Apărării argumentând că actualizarea cadrului normativ este necesară în contextul evoluțiilor din domeniul securității.
Una dintre modificările propuse vizează procedura de instituire a stării de război în cazul unei agresiuni armate. Dacă legislația actuală îi permite președintelui să declare acest regim și să informeze ulterior Parlamentul, noul proiect prevede emiterea unui decret prezidențial contrasemnat de prim-ministru.
Totodată, șeful statului va trebui să informeze și să convoace Parlamentul, precum și să notifice Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. În schimb, starea de asediu va fi instituită prin hotărârea Parlamentului.
Potrivit proiectului, starea de asediu va putea fi declarată în cazul iminenței unei agresiuni armate sau al unor acțiuni și amenințări grave cu o componentă militară identificabilă, dacă mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor nu mai sunt suficiente. Acest regim va avea un caracter temporar, iar documentul stabilește reguli privind durata, prelungirea și încetarea lui.
Starea de război va putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al unei notificări prealabile privind desfășurarea unor operațiuni militare.
Proiectul prevede și extinderea domeniilor în care pot fi aplicate măsuri speciale. Printre acestea se numără infrastructura critică, serviciile esențiale, sistemul financiar și economic, comunicațiile, securitatea cibernetică, circulația persoanelor și a bunurilor, dar și accesul populației la produse și servicii de strictă necesitate.
De asemenea, documentul dezvoltă prevederile referitoare la apărarea teritorială și rezistența națională.
O altă componentă vizează coordonarea instituțiilor responsabile. Proiectul delimitează atribuțiile Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării.
În prezent, legea prevede transformarea Consiliului Suprem de Securitate în Consiliul Suprem de Apărare pe durata stării de asediu.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!