Presiunile exercitate asupra Cubei de către Donald Trump par să își producă efectele, în contextul în care autoritățile de la Havana au aprobat un amplu pachet de reforme economice care deschid semnificativ calea către mecanisme de piață și privatizare.
Parlamentul cubanez a votat în unanimitate un set de măsuri considerate unele dintre cele mai radicale schimbări de după 1959, care prevăd transformarea parțială a economiei socialiste într-un model mixt. Dacă vor fi implementate integral, reformele ar putea redefini profund structura economică a țării, aflată deja într-o criză severă.
Potrivit Reuters, această orientare spre economia de piață a fost susținută inclusiv de Partidul Comunist și de fostul lider Raúl Castro, în contextul în care Statele Unite au formulat recent acuzații împotriva acestuia legate de doborârea unor aeronave care transportau ajutoare umanitare în 1996.
În același timp, președintele Miguel Díaz-Canel a îndemnat legislatorii să rămână fideli principiilor socialismului, înainte de votul final. Totuși, documentul adoptat prevede conversia întreprinderilor de stat în societăți comerciale pe acțiuni, precum și extinderea accesului capitalului privat în sectoare precum imobiliarul și finanțele.
De asemenea, reformele permit vânzarea activelor de stat către persoane fizice și juridice, inclusiv investitori străini și cubanezi din diaspora. Prim-ministrul Manuel Marrero a descris pachetul de 175 de măsuri drept un mecanism de eficientizare a alocării resurselor, afirmând că piața este recunoscută ca instrument economic.
Deși Partidul Comunist a respins în mod tradițional economia de piață, considerând-o incompatibilă cu socialismul, conducerea de la Havana susține că reformele nu reprezintă o abandonare a modelului existent, ci o adaptare a acestuia. „Nu renunțăm la socialism”, a declarat președintele Díaz-Canel, comparând procesul cu reformele economice din alte state socialiste.
În paralel, autoritățile cubaneze invocă efectele sancțiunilor americane, care au afectat aprovizionarea cu petrol și combustibil, agravând situația economică. Criza energetică a dus la blocaje majore în economie, cu impact direct asupra transportului public și funcționării instituțiilor.
În unele regiuni, lipsa electricității este frecventă pe parcursul zilei, iar populația se confruntă cu dificultăți tot mai mari în viața de zi cu zi. În acest context, protestele spontane sunt rare, mulți cetățeni alegând să își exprime nemulțumirea în spațiul privat, pe fondul temerilor legate de posibile sancțiuni.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!