Cristina Moșin, administrator al SRL „Fertil Med” și al clinicii private „Alternativa Clinic”, și Veaceslav Moșin, fondatorul companiei și medic în cadrul instituției, sunt vizați într-un dosar penal complex instrumentat de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în care acuzațiile formulate împotriva lor includ infracțiuni grave pentru care legea prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare. În paralel cu procedurile penale, cei doi au inițiat un demers la Curtea Constituțională, contestând prevederi din legislația adoptată de majoritatea parlamentară PAS, care constituie temeiul juridic al acuzațiilor formulate în dosar.
Potrivit actelor procesuale, ordonanțele de punere sub învinuire au fost emise la 13 martie 2025, după perchezițiile desfășurate cu o săptămână înainte, la 6 martie 2025, la sediul clinicii și la domiciliile celor doi. În urma acțiunilor de urmărire penală, procurorii au ridicat documente, suporturi informaționale și sume importante de bani considerate relevante pentru dosarul pornit în decembrie 2024. Ancheta vizează activitatea desfășurată în cadrul „Alternativa Clinic”, unde ar fi fost prestate servicii de fertilizare in vitro și proceduri medicale conexe fără autorizațiile obligatorii prevăzute de legislație.
Cristina Moșin este învinuit pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.158 alin.(3) lit.c) din Codul penal — trafic de organe, țesuturi și celule umane săvârșit în scopul obținerii unui venit, în circumstanțe agravante — infracțiune pentru care legea prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare. De asemenea, aceasta este învinuit pentru infracțiunea prevăzută de art.241 alin.(2) lit.f) din Codul penal — practicarea ilegală a activității de întreprinzător. Veaceslav Moșin este vizat în același dosar pentru participarea la aceleași fapte, fiind indicat că ar fi organizat și coordonat activitatea împreună cu administratorul clinicii.
În materialele cauzei se menționează că instituția medicală ar fi funcționat fără autorizația specială emisă de Ministerul Sănătății la propunerea Agenției de Transplant, autorizație obligatorie pentru activitățile de reproducere asistată medicală și pentru manipularea celulelor reproductive umane. Procurorii susțin că activitatea ar fi fost desfășurată începând cu anul 2023, deși obligația de autorizare este în vigoare din 1 ianuarie 2023, iar instituția nu era inclusă în registrul prestatorilor autorizați.
Argumentele indică și faptul că sediul clinicii ar fi fost amenajat într-o clădire care anterior avea destinație de restaurant și nu era proiectată pentru activități medicale, ceea ce a ridicat suplimentar suspiciuni privind respectarea cerințelor legale și sanitare. Totodată, anchetatorii au constatat existența unor venituri semnificative provenite din activitatea clinicii, inclusiv sume descoperite în timpul perchezițiilor, considerate de acuzare ca fiind rezultate din activități desfășurate fără autorizare și fără respectarea legislației fiscale.
Un element important îl constituie faptul că „Alternativa Clinic” ar fi semnat contracte cu instituții publice, inclusiv cu Compania Națională de Asigurări în Medicină, în valoare de aproximativ 1,58 milioane de lei pentru furnizarea de servicii FIV, deși nu deținea autorizațiile necesare. În apariții publice ulterioare dezvăluirilor din presă, Veaceslav Moșin și Cristina Moșin au negat că ar fi desfășurat activități ilegale, însă au recunoscut că nu dețin autorizația pentru transplant, susținând că procedurile de autorizare nu ar fi fost funcționale la nivel instituțional.
Pentru redacția Telegraph, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a confirmat că dosarul a ajuns în faza de trimitere în instanța de judecată, însă se așteaptă decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova.
Motivul principal pentru care au atacat legea la Curtea Constituțională este legat direct de acuzațiile penale. În sesizările depuse, aceștia contestă prevederile introduse prin Legea nr.339/2022, votată de majoritatea PAS, care au modificat cadrul normativ privind sănătatea reproducerii și autorizarea activităților ce implică celule reproductive umane. Apărarea susține că legea ar fi introdus obligații noi și sancțiuni severe fără a prevedea o perioadă tranzitorie clară pentru conformare, ceea ce ar fi generat o situație de insecuritate juridică și ar fi permis aplicarea retroactivă a normelor în detrimentul prestatorilor existenți pe piață.
În documente se arată că, deși legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, mecanismele administrative necesare pentru obținerea autorizațiilor nu ar fi fost operaționale, iar autoritățile nu ar fi aprobat procedurile secundare indispensabile. Se invocă faptul că instituțiile medicale ar fi depus solicitări pentru autorizare, dar nu ar fi primit răspunsuri funcționale sau proceduri aplicabile, ceea ce ar fi creat un blocaj administrativ generalizat. Apărarea mai susține că, în aceste condiții, incriminarea penală a activității ar încălca principiul previzibilității legii și libertatea activității de întreprinzător garantată de Constituție.
Prin urmare, scopul excepției de neconstituționalitate este înlăturarea temeiului juridic al acuzațiilor penale. Dacă prevederile contestate ar fi declarate neconstituționale sau ar fi interpretate în sens favorabil, acest lucru ar putea influența direct dosarul penal, inclusiv prin excluderea răspunderii pentru activitatea desfășurată fără autorizațiile prevăzute de legea contestată. Instanța de judecată a admis ridicarea excepției și a transmis sesizarea Curții Constituționale, reținând că normele contestate sunt relevante pentru cauza penală și că rezultatul controlului de constituționalitate ar putea influența soluția finală în dosar.
Cristina Moșin și Veaceslav Moșin se află astfel într-o situație juridică cu miză majoră: pe de o parte, sunt cercetați pentru infracțiuni grave, inclusiv trafic de organe, țesuturi și celule umane — faptă pentru care legea prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare — precum și pentru practicarea ilegală a activității de întreprinzător, iar pe de altă parte încearcă să obțină, prin Curtea Constituțională, anularea cadrului legal adoptat de majoritatea parlamentară PAS care a stat la baza anchetei penale împotriva lor.
Redacția Telegraph a transmis o solicitare oficială de informații și un drept la replică persoanelor vizate, pentru a clarifica aceste aspecte și eventualele contradicții dintre pozițiile exprimate anterior și demersul de contestare a legii la Curtea Constituțională. În cazul în care va fi oferit un punct de vedere oficial, acesta va fi publicat integral.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!