Punerea în funcțiune a liniei electrice Vulcănești–Chișinău consolidează securitatea energetică a Republicii Moldova și reduce dependența de infrastructura din regiunea transnistreană. Totuși, noua conexiune nu înseamnă automat facturi mai mici pentru consumatori și nici nu rezolvă toate vulnerabilitățile sistemului energetic. La aceste concluzii au ajuns expertul economic Eugen Muravschi și analistul politic Ion Tăbârță.
Eugen Muravschi consideră că principalul beneficiu al proiectului este creșterea siguranței în aprovizionarea cu energie electrică. Datorită noii infrastructuri, Republica Moldova va putea transporta energia importată fără a mai depinde de tranzitul prin regiunea transnistreană.
Expertul a atras atenția și asupra faptului că traseul liniei include un segment mai scurt pe teritoriul Ucrainei, ceea ce reduce expunerea infrastructurii la eventuale atacuri cu drone sau rachete.
În opinia sa, importanța proiectului ține în primul rând de securitatea energetică, nu de diminuarea costurilor pentru consumatori. Linia reprezintă o cale de transport al electricității, nu o sursă de producere a acesteia. Prin urmare, prețul energiei importate, inclusiv din România, nu va scădea semnificativ doar datorită punerii în funcțiune a noii conexiuni.
O perspectivă similară asupra impactului proiectului, dar din punct de vedere politic, a prezentat analistul Ion Tăbârță. Acesta susține că noua infrastructură reduce influența administrației de la Tiraspol asupra aprovizionării cu energie electrică a malului drept al Nistrului.
Potrivit analistului, dependența de infrastructura energetică moștenită din perioada sovietică oferea regiunii transnistrene o pârghie importantă în raport cu autoritățile de la Chișinău. Odată cu operaționalizarea liniei, această vulnerabilitate este diminuată, iar Republica Moldova își poate consolida conexiunile cu piața energetică europeană.
Linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău, cunoscută și sub denumirea de „Linia Independenței Energetice”, a fost pusă în funcțiune pe 8 noiembrie 2026.
Proiectul a fost inițiat în 2013, iar în septembrie 2019 a fost aprobat un acord de finanțare în valoare de 61 de milioane de euro cu Banca Mondială.
Noua infrastructură are o lungime de 157 de kilometri și permite transportarea energiei electrice dinspre piața europeană, inclusiv din România, fără ca aceasta să mai treacă prin nodul energetic de la Cuciurgan, situat în regiunea transnistreană.