Guvernul a aprobat avizul asupra proiectului de lege care urmărește consolidarea independenței procesuale a procurorilor, dar a solicitat revizuirea mai multor prevederi. Executivul avertizează că unele norme ar putea întârzia anchetele penale sau ar putea genera suprapuneri între competențele instanțelor de judecată.
Decizia a fost luată miercuri după-amiază, în cadrul unei ședințe online separate de reuniunea ordinară a Guvernului, desfășurată în cursul dimineții.
Inițiativa legislativă aparține deputatului PAS Igor Chiriac și urmărește delimitarea atribuțiilor procurorului ierarhic superior de cele ale Procurorului General. Proiectul mai prevede mecanisme de control al intervențiilor în activitatea procurorilor și restrângerea participării ministrului justiției la anumite decizii ale Consiliului Superior al Procurorilor privind disciplina, selecția, cariera și evaluarea acestora/
Una dintre obiecțiile Executivului vizează obligația de a consulta în prealabil procurorul-șef al unei procuraturi specializate. Potrivit Guvernului, această procedură ar putea provoca întârzieri în desfășurarea urmăririi penale.
Pentru a preveni asemenea situații, autoritățile propun stabilirea unui termen de 48 de ore pentru prezentarea opiniei procurorului-șef, precizarea caracterului consultativ al acesteia și permiterea intervenției urgente a Procurorului General fără consultare prealabilă, cu obligația motivării ulterioare a deciziei.
O altă problemă identificată se referă la posibilitatea contestării indicațiilor și ordonanțelor Procurorului General la Curtea de Apel. Guvernul consideră că această competență ar putea intra în conflict cu atribuțiile judecătorului de instrucție.
În acest sens, Executivul recomandă examinarea plângerilor prin mecanismul de control judiciar deja existent. În cazul în care competența va fi atribuită Curții de Apel, legea ar trebui să stabilească în mod explicit procedura de examinare și efectele hotărârilor pronunțate.
Guvernul mai solicită clarificarea condițiilor în care dosarele penale pot fi transferate către alte organe de urmărire penală. Totodată, trebuie reglementate consecințele anulării unei asemenea decizii asupra actelor procesuale efectuate și asupra probelor deja administrate.
Modificări sunt propuse și în privința participării ministrului justiției la ședințele Consiliului Superior al Procurorilor, Executivul cerând definirea clară a situațiilor în care acesta nu poate lua parte la reuniuni.
Potrivit recomandărilor Guvernului, noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 30 aprilie 2027. Excepție ar face normele referitoare la ministrul justiției, care s-ar aplica la o lună de la publicarea legii. Procuratura Generală ar beneficia de un termen de șase luni pentru ajustarea cadrului normativ.
Proiectul de lege a fost votat în prima lectură de Parlament și urmează să fie supus votului final.