Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) într-un dosar privind investigarea ineficientă a incidentelor produse la un marș LGBT+ organizat la Chișinău în 2014. Curtea a constatat încălcarea libertății de întrunire, în coroborare cu interzicerea discriminării, și a obligat statul să achite Centrului de Informații GENDERDOC-M despăgubiri și cheltuieli de judecată în valoare totală de 5.774 de euro. Hotărârea este definitivă.
Potrivit organizației, judecătorii au stabilit în unanimitate că autoritățile moldovene au încălcat articolele 11 și 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează libertatea de întrunire și interzic discriminarea.
Cazul se referă la evenimentele din 17 mai 2014, când GENDERDOC-M a organizat la Chișinău marșul „Un an fără discriminare”, cu ocazia Zilei Internaționale împotriva Homofobiei.
Deși manifestația se desfășura sub protecția Poliției, câteva zeci de contramanifestanți au încercat să împiedice marșul, adresându-le participanților insulte homofobe și amenințări cu violență.
Potrivit organizației, un preot ortodox ar fi smuls un drapel curcubeu din mâinile unei organizatoare și l-ar fi rupt. Martorii au susținut că acesta ar fi lovit și mai mulți participanți. Un alt contramanifestant a luat bannerul din fruntea marșului și a blocat deplasarea manifestanților.
În iunie 2014, GENDERDOC-M a depus două plângeri penale în legătură cu incidentele. Procuratura a dispus însă încetarea urmăririi penale, considerând că faptele constituiau contravenții, nu infracțiuni.
În momentul adoptării deciziei, termenul de prescripție pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale expirase deja. Prin urmare, niciuna dintre persoanele vizate nu a fost trasă la răspundere.
Ce nereguli a constatat CtEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a identificat mai multe deficiențe în modul în care autoritățile au investigat incidentele.
Judecătorii au remarcat că doi contramanifestanți și-au exprimat deschis ostilitatea față de comunitatea LGBT+. În aceste condiții, autoritățile aveau obligația să examineze și posibilitatea ca acțiunile lor să fi fost motivate de ură homofobă.
Totodată, procurorii nu au analizat suficient dacă faptele puteau fi încadrate în prevederile penale referitoare la împiedicarea unei întruniri publice prin violență. Aceștia nu au explicat nici de ce presupusele lovituri aplicate participanților nu ar fi constituit acte de violență în sensul legislației penale.
O altă problemă semnalată de CtEDO a fost lipsa unor demersuri pentru obținerea și examinarea înregistrărilor video realizate de reprezentanții mass-media, deși anchetatorii cunoșteau existența acestora.
Curtea a criticat și durata procedurilor. Deși procurorii știau că termenul de prescripție pentru sancționarea contravențională era de trei luni, aceștia au așteptat cinci luni înainte de a renunța la încadrarea penală a faptelor. În consecință, persoanele vizate au evitat orice formă de răspundere pentru acțiunile respective.
CtEDO a respins și argumentul Guvernului Republicii Moldova potrivit căruia GENDERDOC-M nu ar fi avut statut de victimă în acest dosar. Judecătorii au recunoscut că organizația a fost afectată direct de incidente, în calitate de organizator al manifestației.
Ce despăgubiri va achita statul
Prin hotărârea pronunțată, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite organizației GENDERDOC-M 4.500 de euro pentru prejudiciul moral și 1.274 de euro pentru cheltuielile de judecată. Suma totală constituie 5.774 de euro.
Reprezentanții organizației consideră că decizia reconfirmă obligația autorităților de a proteja participanții la manifestațiile LGBT+, inclusiv prin investigarea eficientă a eventualelor agresiuni și examinarea posibilelor motivații discriminatorii.
Executarea hotărârii va fi supravegheată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei.