Rusia a transmis Armeniei o scrisoare oficială prin care avertizează că ar putea suspenda livrările de petrol și gaze naturale în condiții preferențiale, dacă autoritățile de la Erevan continuă procesul de apropiere de Uniunea Europeană.
Anunțul a fost făcut miercuri, 27 mai, de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Potrivit acesteia, Ambasada Rusiei a transmis autorităților armene o scrisoare semnată de ministrul rus al Energiei, Serghei Țiviliov.
Documentul prevede că, în cazul continuării integrării Armeniei în Uniunea Europeană, Moscova ar putea suspenda sau denunța unilateral acordul semnat pe 2 decembrie 2013 între cele două state. Acordul vizează cooperarea în domeniul aprovizionării cu gaze naturale, produse petroliere și diamante brute.
Scrisoarea a fost adresată Ministerului Administrației Teritoriale și Infrastructurii din Armenia, instituție care anterior negase că ar fi primit documentul. Potrivit publicației Kommersant, partea rusă avertizează că aprofundarea relațiilor dintre Armenia și Uniunea Europeană riscă să afecteze cooperarea bilaterală cu Moscova.
În baza acordului din 2013, Armenia beneficiază de prețuri preferențiale pentru importurile de gaze naturale, petrol, produse petroliere și diamante brute din Rusia.
Cu câteva săptămâni în urmă, președintele rus Vladimir Putin sugera că Armenia ar putea ajunge să achite până la 600 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze naturale, similar prețurilor europene, dacă se distanțează de Rusia. În prezent, Armenia plătește aproximativ 177 de dolari pentru mia de metri cubi.
În ultimii ani, autoritățile armene au încercat să reducă dependența energetică de Rusia prin diversificarea surselor de aprovizionare. Erevanul a majorat importurile de combustibili din România, Egipt și Bulgaria, iar din anul trecut a început să importe și din Azerbaidjan.
Armenia, țară cu aproximativ trei milioane de locuitori și fără ieșire la mare, a avut tradițional relații apropiate cu Rusia, care deține și o bază militară pe teritoriul armean.
Totuși, relațiile dintre cele două state s-au deteriorat după venirea la putere a premierului Nikol Pașinian în 2018, în urma protestelor antiguvernamentale pe care acesta le-a condus.
Considerat de Moscova un lider prooccidental, Pașinian nu a beneficiat de sprijinul Rusiei în conflictele cu Azerbaidjanul din 2020 și 2023.
În 2023, după ofensiva Azerbaidjanului, Armenia a pierdut complet controlul asupra regiunii Karabah, teritoriu recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar populat majoritar de armeni și controlat de Erevan după războiul din anii ’90. Ulterior, populația armeană din Karabah s-a refugiat în Armenia.
După aceste evenimente, Armenia și Azerbaidjan au semnat un acord de pace, iar premierul Nikol Pașinian și-a continuat politica de apropiere de Statele Unite și Uniunea Europeană. Autoritățile armene au adoptat inclusiv o lege care lansează procesul de aderare a Armeniei la UE.
În același timp, secretarul de stat american Marco Rubio a semnat marți, la Erevan, un acord de parteneriat strategic între SUA și Armenia. Documentul include și inițiativa „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”, un proiect de coridor rutier și feroviar care ar urma să lege Azerbaidjanul de enclava Nahicevan prin teritoriul Armeniei.
Abonează-te la canalul nostru Telegram pentru știri actualizate direct pe telefonul tău!