În fiecare an, la 2 octombrie este marcată Ziua internațională a nonviolenței. La 2 octombrie 1869 s-a născut Mahatma Gandhi (1869-1948), unul dintre cei mai mari militanți pentru pace din lume, pionier al filosofiei și al strategiei nonviolenței, conducător de marcă al mișcării pentru independență din India.
Această zi, care a fost stabilită de Organizația Națiunilor Unite, prin Rezoluția 61/271, la 15 iunie 2007, reprezintă o ocazie pentru a “disemina mesajul nonviolenței, inclusiv prin educație și prin sensibilizarea opiniei publice”.
Rezoluția reafirmă “relevanța universală a principiului nonviolenței” precum și dorința “de a asigura o cultură a păcii, toleranței, înțelegerii și nonviolenței”.
Adunarea Generală a ONU a luat decizia marcării Zilei internaționale a nonviolenței “având în vedere că nonviolența, toleranța, respectul deplin pentru toate drepturile omului și libertățile fundamentale pentru toți, democrația, dezvoltarea, înțelegerea reciprocă și respectul pentru diversitate sunt interconectate și se consolidează reciproc”, reafirmând totodată relevanța universală a principiului nonviolenței și dorind să asigure o cultură a păcii, toleranței și înțelegerii.
Mahatma Gandhi a fost o sursă de inspirație pentru mișcările nonviolente în vederea obținerii de drepturi civile și schimbări sociale din întreaga lume. Cunoscut pentru doctrina sa care presupunea proteste pașnice pentru a determina progresul politic și social, Gandhi a rămas angajat, de-a lungul vieții sale, în credința sa în nonviolență chiar și în condiții opresive și în fața unor provocări aparent insurmontabile, se mai arată pe site-ul amintit.
“Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume” este unul dintre citatele celebre care aparțin lui Mahatma Gandhi.
Potrivit profesorului Gene Sharp, un savant de marcă în ce privește studiul rezistenței nonviolente, acțiunea nonviolentă este o tehnică prin care oamenii care resping pasivitatea și supunerea și care văd lupta ca fiind esențială pot duce această luptă fără violență.
Acțiunea nonviolentă nu reprezintă o încercare de a evita sau ignora conflictul, reprezintă un răspuns la problema despre cum să se acționeze eficient în politică, și mai ales cum să se exercite puterea în mod eficient, arăta profesorul Gene Sharp în publicația sa ”The Politics of Nonviolent Action”.
Principiul nonviolenței – cunoscut și sub numele de rezistență nonviolentă – respinge folosirea violenței fizice în scopul realizării unor schimbări sociale sau politice. Există trei categorii principale de acțiuni nonviolente: proteste, marșuri; non-cooperarea; intervenții nonviolente, precum blocadele.
Conform Rezoluției adoptate de Adunarea Generală a ONU la 15 iunie 2007, statele membre, organizațiile sistemului ONU, organizațiile regionale și neguvernamentale și persoanele fizice sunt invitate să marcheze în mod corespunzător Ziua internațională a nonviolenței și să difuzeze mesajul nonviolenței, inclusiv prin educație și sensibilizarea opiniei publice.
Cu acest prilej, oamenii sunt chemați să contribuie, prin diverse manifestări, la crearea unei culturi a păcii, a toleranței, a înțelegerii și a nonviolenței, să promoveze diversitatea culturală și înțelegerea între popoarele lumii. În acest scop sunt organizate campanii publice de conștientizare, marșuri, conferințe, întâlniri publice etc.