Dodon şi Greceanîi s-au săturat să mai fie hoţi
12 Mai 2015 15:30
Republica Moldova a fost bulversată în ultima jumătate de an de scandalul legat de situația din sistemul bancar, în special presupusele fraudări de la Banca de Economii. Principalul acuzator a fost nimeni altul decât Partidul Socialiștilor prin gurile lui Igor Dodon și Zinaida Greceanîi. Se pare însă că cei doi n-au abordat problema din interes pentru țară sau cu scopul de a salva Banca de Economii, dar pentru a acoperi sau a distrage atenția de la propriile fărădelegi și mișmașuri pe care le-au făcut în perioada guvernării lor și de când de fapt se trag problemele de la Banca de Economii.
Republica Moldova a fost bulversată în ultima jumătate de an de scandalul legat de situația din sistemul bancar, în special presupusele fraudări de la Banca de Economii. Principalul acuzator a fost nimeni altul decât Partidul Socialiștilor prin gurile lui Igor Dodon și Zinaida Greceanîi. Se pare însă că cei doi n-au abordat problema din interes pentru țară sau cu scopul de a salva Banca de Economii, dar pentru a acoperi sau a distrage atenția de la propriile fărădelegi și mișmașuri pe care le-au făcut în perioada guvernării lor și de când de fapt se trag problemele de la Banca de Economii.
Deși audierile parlamentare de săptămâna trecută au fost sub așteptările unora, totuși, cei care au urechi să audă și ochi să vadă au putut trage niște concluzii importante. În primul rând banii de la Banca de Economii au fost scoși nu într-o noapte, așa cum încearcă să ne convingă Hercules Poirot (a se citi Igor Dodon), dar este rezultatul ”activității” de un deceniu a unor persoane care au muls banca fără scrupule. Iar problemele mai mari de la BEM încep în anii 2007-2008, atunci când responsabil de activitatea băncii, iar mai apoi premier era nimeni altul decât Zinaida Greceanîi, pe atunci omul de încredere al comuniștilor, iar astăzi al socialiștilor. Iar mâna dreaptă a Zinaidei Petrovna în guvern era liderul socialiștilor de astăzi Igor Dodon.
O altă concluzie care poate fi trasă în urma audierilor este că cifra de un miliard de dolari, sau de euro care a fost vehiculată cel mai des de Igor Dodon este puțin spus umflată. Guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu a declarat că este vorba de un prejudiciu de aproximativ nouă miliarde de lei, o cifră bineînțeles imensă în special pentru o țară ca Republica Moldova, dar mult mai mică decât sumele astronomice cu care operau unii politicieni. În plus, potrivit lui Drăguțanu acești bani nu au fost scoși din bănci în una sau două săptămâni, inclusiv pentru că atenție! Băncile nici nu dispuneau de asemenea bani în această perioadă.
De fapt, operațiunea ”furăm banca”, așa cum scriam mai sus, s-a întins pe parcursul mai multor ani și au beneficiat mult mai multe persoane decât se vorbește acum, iar printre cei care au umblat prin miere sunt și cei care strigă acum ”prindeți hoțul”.
Astfel, prin intermediul soțului Zinaidei Greceanîi Banca de Economii a fost prejudiciată de zeci de milioane de lei. Documente publicate recent în presă atestă că în anul 2008 Fabrica de Vin din Cojușna, în consiliul de directori al căreia figura soțul prim-ministrului de atunci Zinaida Greceanîi -Alexei Greceanîi, a luat un credit de la BEM în valoare de 1,63 mln euro și încă 500 mii dolari. În 2010 fabrica își declara falimentul. În 2011 “Alsvit- print” SRL, al cărei fondator era o companie off-shore “Handows Trading”, cu proprietar-beneficiar tot același Alexei Greceanîi, răscumpăra bunul gajat al Fabricii Cojușna, luînd pentru asta un credit tot de la BEM, în valoare de 40 mln lei. Creditul nu a fost reîntors Băncii de Economii, care a rămas doar cu un gaj, care astăzi poate fi evaluat la maxim 5 milioane de  lei.
Apropo, despre această Alsvit se vorbește chiar și în raportul elaborate de compania Kroll
Într-un alt caz din aceeaşi perioadă a guvernării Greceanîi-Dodon Întreprinderea de Stat “Aroma” S.A, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, ia credite de la BEM în sumă de 83 mln lei și 500 mii euro. Aroma a falimentat. Creditele nu au fost întoarse. Datoria pînă în ziua de azi față de BEM este de 100 de milioane de lei, fără a pune în calcul dobânzile.
O pagubă de 150 de milioane de lei i-a provocat băncii şi compania “Moldresurse”, care a luat un credit în anul 2007, atunci când Greceanîi era deja prim-vicepremier în Guvern.
În perioada anilor 2006-2010, grupul de companii afiliate “Sanin” (uzina Aschim, întreprinderea mixta Sanin, SRL Sanin Plus și Sanin Ecopac) ia credit de la BEM în suma totală de 10 mln de dolari (la cursul valutar de atunci). Acum grupul este în proces de insolvabilitate. Dar cel mai interesant este că despre proprietarul grupului, Bristecico Alexandru se spune că este un apropiat al mai multor membri ai Partidului Socialiştilor. În acest caz, BEM a suferit un prejudiciu de aproape 130 de milioane de lei.
Să nu uităm și de povara care a fost pusă în spatele BEM după falimentarea Investprivatbank. Atunci, din interese electorale, guvernul condus de Zinaida Greceanîi a decis ca toate datoriile băncii falimentate vor fi achitate de Banca de Economii. Probabil mai țineți minte și acum cozile imense de la filialele BEM create de deponenții Investprivatbank care și-au luat banii de la BEM. De unde credeți că a fost acoperită această gaură?

Cu siguranță și după guvernul condus de Greceanîi au fost unii care ”și-au lins degetele” pe la BEM. Dar după cum vedem situația critică a instituției a fost provocată în special în anii 2007-2009 când din interese financiare și electorale Zinaida Greceanîi secondată de Igor Dodon, au pus bazele distrugerii băncii lăsând în urma lor o corabie găurită, care pentru moment se afla doar pe linia de plutire.  

Comentarii: 2  
Mihai 12 Mai 2015 17:46
0 (0)
Dap ce si-au procurat case luxoase in regiunea Orheiului Vechi de pe banii luati cu japca de la BEM prin 2008 evident ca s-au saturat sa fie hoti.
Kozma Tudor 12 Mai 2015 17:52
0 (0)
Interesant este informatia dezvaluita de Shor! Ilah Shor s-a aratat deranjat ca in 2011, la alegerile locale, l-a finantat pe Dodon, insa Igor Dodon nu si-a onorat intelegerea rasplatii.
 
TAGURI